Discussion about this post

User's avatar
Marius Iftimie's avatar

Ma duce cu gandul la psihoterapie si la acel tip de psihoterapie / consiliere care considera clientul ca fiind expert in viata lui.

Terapeutul "mai dispare" cel putin aparent in sensul ca nu pare a fi in centrul atentiei prin ceea ce face sau spune, nu se da in stamba si nu incearca sa impresioneze prin ceea ce stie.

In schimb el este capabil sa puna in lumina personalitatea si nevoile clientului pe baza carora concepe planul de interventie.

Dar chiar si asa, ma gandesc ca vor exista clienti carora le place sa "se joace pe aratura" si, pe de o parte nu se vor regasi in aleile celorlalti, iar pe de alta parte, vor batatori tot terenul anapoda. Fiindca in fond exista tendinte si nevoi firesti, acceptabile si in limitele bunului simt / legii dar si nevoi care ne fac incompatibili cu regulile vietii sociale.

🤓🤓

Oricum, povestea mi-a placut foarte mult. 🙂

Expand full comment
Mister PGM's avatar

Universitatea de stat din Ohio (de ea am auzit) a facut asta acum ceva ani pentru studentii ei.

Au asteptat sa vad ce rute prefera studentii, vazand ce poteci s au facut pe terenul campusului si dupa au facut trotuare.

Expand full comment
8 more comments...

No posts

Ready for more?