de ce Prima Directiva este o norma morala cu geometrie variabila, adica se poate incalca atunci cand nu ne convine? Cum ar fi in zilele noastre ceea ce e inacceptabil in Ucraina, ca bombardarea intentionata a tintelor civile devine perfect acceptabil in Gaza. Joac-o p-asta, Picard!
Intrebari grele... Ca sa definesc binele, eu am nevoie sa stiu care imi sunt valorile. Si daca ceva e in concordanta cu valorile mele, atunci e bine; daca nu, atunci e rau. Aici apar 2 probleme: 1) Cum aleg valorile ce ma reprezinta? si 2) De unde stiu ca valorile mele sunt bune si pentru altii? In plus, nu toata lumea functioneaza pe valori, unii functioneaza pe reguli. Raspunsul cel mai complet de pana acum e ca ne alegem valorile inconstient, in urma traumelor si educatiei primite; nu exista un set de valori clar stabilit, sau general acceptat de toata lumea (in cel mai bun caz avem valori statistic generale, spre exemplu ca nu e bine sa omori pe cineva, desi de mii de ani oamenii ucid animale ca sa aiba ce manca, sau e bine sa respectam femeile, desi la arabii cu care am lucrat in Franta femeile erau privite ca simple masini de facut copii). Revenind, valorile foarte personale fac parte din "agenda ascunsa". Spre exemplu, tind sa fiu echidistant in problema Israel-Hamas (valoarea noninterferentei in probleme care nu ma privesc) dar in mod ascuns am valoarea evolutiei si a civilizatiei, deci voi dezaproba barbaria Hamas si voi tinde catre civilizatia Israelului. Problema e ca intr-un debate nu voi putea argumenta suficient de bine de ce valoarea civilizatiei e mai "buna" decat alte valori pentru mine. In final, a tine parte unei grupari se dovedeste mai degraba o preferinta emotionala, care nu e niciodata justificata complet rational (mie imi place mai mult sa calatoresc cu un laptop si internet in jurul lumii cu un cont gras in banca si nu imi place sa traiesc intr-un cort si sa pasc niste capre intr-un semi-desert). In ce priveste loialitatea, am optiunea sa fiu loial valorilor mele si sa risc un razboi cu ceilalti, sau sa fiu neloial mie si sa dezvolt un conflict interior pe lipsa de autenticitate. Daca structura mea de personalitate poate tolera neautenticitatea, e ok. Daca nu, atunci voi fi mai probabil conflictual. Si voi fi pus in situatia de a alege o otrava din 2 sau mai multe, stiind ca nu pot sa aleg sa nu fac o alegere.
"valoarea noninterferentei in probleme care nu ma privesc"
Daca ar fi asa de simplu ce bine ar fi. Din pacate traim intr-o lume globala in care norma a devenit pentru toate taberele "daca nu esti cu noi esti impotriva noastra". Pentru oricare tabara. E tot mai greu, aproape imposibil sa spui "problema asta nu ma priveste". Incearca sa ii spui asta unui activist trans, sau cu 'climate doom' sau BLM. Cand vine negrul sa te culpabilizeze cu sclavia & shit ce faci, ii spui "problema asta nu ma priveste"? Sau activistii cu "am fost sase milioane".
Incet-incet apar legi care sanctioneaza penal lipsa de implicare si interes pentru o tema sau alta. In curand va trebui sa justificam neimplicarea cu un certificat de la medicul psihiatru. 😊
Noninterferenta e un alt nume pentru libertate (pentru mine). Anume, asa cum eu te las liber sa faci ce vrei, lasa-ma si tu liber sa fac ce vreau, dar daca vii peste mine si imi impui ce trebuie sa zic sau sa fac, ma voi apara. Iar daca nu intelegi sa ma lasi in pace, te voi termina. In alta ordine de idei, am sa-l amintesc pe Jung aici cu ideea lui de inconstient colectiv: cand suntem intre populatii apropiate ca valori, in general se poate ajunge la un compromis mai usor (suntem mai aproape cultural de ucrainieni decat de palestinieni, "vorbim aproape aceeasi limba" la nivel de valori si principii). Cand insa aduci din profunzimile africane oameni care cred in samanism si ii pui sa tina speech-uri la ONU despre umanism si toleranta religioasa, am sa pun intrebarea aia tampita care revolta pe multi: Ce poti tu, venind din fundul junglei, sa ma inveti pe mine despre civilizatie, cand eu sunt la mai multe generatii incaltate?! In final, in alta ordine de idei, specia umana este guvernata la nivel de populatie de dorinta de a se reproduce si inmulti ca un virus; istoria va face in asa fel incat rasa umana sa mearga mai departe in viitor. Ceea ce nu stim inca este daca va hotara sa rada de pe fata pamantului elementele regresive, violente si indobitocite religios, sau va hotara sa mearga temporar in trecut, sacrificand un Vest care s-a molesit de viata prea buna si se lasa corupt si violat la nivel valoric de o populatie rapace de migranti ilegali, invocand umanismul de pe o pozitie superioara moral, in loc sa-si vada de propriile interese si sa-si conserve civilizatia vestica proprie. Viitorul apropiat de va arata catre ce mergem. Si... daca rasa alba si valorile ei vor mai fi de... actualitate...
Da, voi spune ca problema nu ma priveste, pentru ca pot invoca "inca" profesia. Dar din ce vad mergem spre autoritarism. Daca ajungem la autoritarism gen "comunismul din Romania", cu o Securitate care va face "morality police", voi face ce au facut stramosii: "zic ca el si fac ca mine", ca sa ma lase in pace. Eroii morti nu folosesc nimanui.
Un post foarte neasteptat 🤩 nu de mult am revazut un episod (le tot dau in reluare pe Sci-Fi) si mi-am adus aminte de ce imi place. Este un pic inocent, un pic bon-homme, cu dileme placute. Mie imi place 🥰
Intrebari grele... Ca sa definesc binele, eu am nevoie sa stiu care imi sunt valorile. Si daca ceva e in concordanta cu valorile mele, atunci e bine; daca nu, atunci e rau. Aici apar 2 probleme: 1) Cum aleg valorile ce ma reprezinta? si 2) De unde stiu ca valorile mele sunt bune si pentru altii? In plus, nu toata lumea functioneaza pe valori, unii functioneaza pe reguli. Raspunsul cel mai complet de pana acum e ca ne alegem valorile inconstient, in urma traumelor si educatiei primite; nu exista un set de valori clar stabilit, sau general acceptat de toata lumea (in cel mai bun caz avem valori statistic generale, spre exemplu ca nu e bine sa omori pe cineva, desi de mii de ani oamenii ucid animale ca sa aiba ce manca, sau e bine sa respectam femeile, desi la arabii cu care am lucrat in Franta femeile erau privite ca simple masini de facut copii). Revenind, valorile foarte personale fac parte din "agenda ascunsa". Spre exemplu, tind sa fiu echidistant in problema Israel-Hamas (valoarea noninterferentei in probleme care nu ma privesc) dar in mod ascuns am valoarea evolutiei si a civilizatiei, deci voi dezaproba barbaria Hamas si voi tinde catre civilizatia Israelului. Problema e ca intr-un debate nu voi putea argumenta suficient de bine de ce valoarea civilizatiei e mai "buna" decat alte valori pentru mine. In final, a tine parte unei grupari se dovedeste mai degraba o preferinta emotionala, care nu e niciodata justificata complet rational (mie imi place mai mult sa calatoresc cu un laptop si internet in jurul lumii cu un cont gras in banca si nu imi place sa traiesc intr-un cort si sa pasc niste capre intr-un semi-desert). In ce priveste loialitatea, am optiunea sa fiu loial valorilor mele si sa risc un razboi cu ceilalti, sau sa fiu neloial mie si sa dezvolt un conflict interior pe lipsa de autenticitate. Daca structura mea de personalitate poate tolera neautenticitatea, e ok. Daca nu, atunci voi fi mai probabil conflictual. Si voi fi pus in situatia de a alege o otrava din 2 sau mai multe, stiind ca nu pot sa aleg sa nu fac o alegere.
"valoarea noninterferentei in probleme care nu ma privesc"
Daca ar fi asa de simplu ce bine ar fi. Din pacate traim intr-o lume globala in care norma a devenit pentru toate taberele "daca nu esti cu noi esti impotriva noastra". Pentru oricare tabara. E tot mai greu, aproape imposibil sa spui "problema asta nu ma priveste". Incearca sa ii spui asta unui activist trans, sau cu 'climate doom' sau BLM. Cand vine negrul sa te culpabilizeze cu sclavia & shit ce faci, ii spui "problema asta nu ma priveste"? Sau activistii cu "am fost sase milioane".
Incet-incet apar legi care sanctioneaza penal lipsa de implicare si interes pentru o tema sau alta. In curand va trebui sa justificam neimplicarea cu un certificat de la medicul psihiatru. 😊
Noninterferenta e un alt nume pentru libertate (pentru mine). Anume, asa cum eu te las liber sa faci ce vrei, lasa-ma si tu liber sa fac ce vreau, dar daca vii peste mine si imi impui ce trebuie sa zic sau sa fac, ma voi apara. Iar daca nu intelegi sa ma lasi in pace, te voi termina. In alta ordine de idei, am sa-l amintesc pe Jung aici cu ideea lui de inconstient colectiv: cand suntem intre populatii apropiate ca valori, in general se poate ajunge la un compromis mai usor (suntem mai aproape cultural de ucrainieni decat de palestinieni, "vorbim aproape aceeasi limba" la nivel de valori si principii). Cand insa aduci din profunzimile africane oameni care cred in samanism si ii pui sa tina speech-uri la ONU despre umanism si toleranta religioasa, am sa pun intrebarea aia tampita care revolta pe multi: Ce poti tu, venind din fundul junglei, sa ma inveti pe mine despre civilizatie, cand eu sunt la mai multe generatii incaltate?! In final, in alta ordine de idei, specia umana este guvernata la nivel de populatie de dorinta de a se reproduce si inmulti ca un virus; istoria va face in asa fel incat rasa umana sa mearga mai departe in viitor. Ceea ce nu stim inca este daca va hotara sa rada de pe fata pamantului elementele regresive, violente si indobitocite religios, sau va hotara sa mearga temporar in trecut, sacrificand un Vest care s-a molesit de viata prea buna si se lasa corupt si violat la nivel valoric de o populatie rapace de migranti ilegali, invocand umanismul de pe o pozitie superioara moral, in loc sa-si vada de propriile interese si sa-si conserve civilizatia vestica proprie. Viitorul apropiat de va arata catre ce mergem. Si... daca rasa alba si valorile ei vor mai fi de... actualitate...
Da, voi spune ca problema nu ma priveste, pentru ca pot invoca "inca" profesia. Dar din ce vad mergem spre autoritarism. Daca ajungem la autoritarism gen "comunismul din Romania", cu o Securitate care va face "morality police", voi face ce au facut stramosii: "zic ca el si fac ca mine", ca sa ma lase in pace. Eroii morti nu folosesc nimanui.
Pentru multa vreme "live and let live" a fost un slogan indirect al civilizatiei, libertatii si tolerantei. Nu mai este din pacate.