De la barba oedipiana impotriva tatalui am trecut la o barba mult mai practica. Din anumite motive nici comunistilor nu le placeau barbosii. Ceausescu ii ura de-a binelea. Suna contraintuitiv, in conditiile in care parintii marxism-leninismului purtau barbi (bine, mai mult Marx, ca ce purta pe fatza homosexualu' ala de Lenin numai barba nu era...) dar asta e.
Il stiu pe tata doar cu barba, pana a murit. Eu - niciodata. Ma imbatraneste si imi da un aer de salbatic, asta e proiectia mea. M-am lasat o data o saptamana nebarbierit si s-a speriat familia, ma priveau asa... tematori... imi aruncau priviri tensionate... it was uneasy... Barbieritul dureaza la mine cam 5 minute practic si este o lupta permanenta cu lenea. Tot la 2 zile. In weekend mai las si la 3 zile dar apoi nu ma mai pot suporta cand ma uit in oglinda. Da, e mai costisitor cu lamele si spuma de barbierit. Si e o problema cand merg cu avionul, pentru ca sunt interzise in cabina, si oriunde ajung tot alerg sa cumpar una si gasesc doar en gros in pachete de 6 sau 8 cu care nu am ce face. In ultimii ani a mai aparut o alta problema: albesc. Imi vad barba alba, mai alba decat parul de pe cap. Si o dau jos si pentru ca nu vreau sa vad efectiv in fiecare zi cum imbatranesc si ma apropii de moarte. Sunt o structura anxioasa, un control-freak; inca mai am senzatia ca este ceva de pierdut in aceasta viata.
Il stiu pe tata doar cu barba, pana a murit. Eu - niciodata. Ma imbatraneste si imi da un aer de salbatic, asta e proiectia mea. M-am lasat o data o saptamana nebarbierit si s-a speriat familia, ma priveau asa... tematori... imi aruncau priviri tensionate... it was uneasy... Barbieritul dureaza la mine cam 5 minute practic si este o lupta permanenta cu lenea. Tot la 2 zile. In weekend mai las si la 3 zile dar apoi nu ma mai pot suporta cand ma uit in oglinda. Da, e mai costisitor cu lamele si spuma de barbierit. Si e o problema cand merg cu avionul, pentru ca sunt interzise in cabina, si oriunde ajung tot alerg sa cumpar una si gasesc doar en gros in pachete de 6 sau 8 cu care nu am ce face. In ultimii ani a mai aparut o alta problema: albesc. Imi vad barba alba, mai alba decat parul de pe cap. Si o dau jos si pentru ca nu vreau sa vad efectiv in fiecare zi cum imbatranesc si ma apropii de moarte. Sunt o structura anxioasa, un control-freak; inca mai am senzatia ca este ceva de pierdut in aceasta viata.
Habar n-am daca e ceva de pierdut, se dezbate inca. Poate doar experienta, atunci cand reusim sa o facem interesanta.