Ciarán, Ghiță Ghițălău si George
Met Éireann, serviciul meteo irlandez s-a gandit sa scoata Ciarán de pe lista lor de propuneri de nume de furtuni dupa ce colegii olandezi s-au plans ca nu stiu cum sa il pronunte. Se vede ca olandezii n-au cantat in copilarie “Ghiță Ghițălău”, if you catch my drift.
Numele furtunilor sunt alese de catre Met Éireann in colaborare cu serviciile meteo din Olanda si UK iar fiecare serviciu propune sapte nume diferite.
De exemplu recenta Agnes care a facut ravagii in Irlanda a fost aleasa dintre Annie, Alicia si Agnes (propunerile irlandeze) unde voturile publicului de pe social media au fost de 42,8% pentru Agnes.
In afara de plangerile legate de Ciaran, olandezii au mai comis-o cu propunerea sa numeasca o furtuna Harry, nume pe care colegii din UK nu l-au gasit potrivit. Poate daca incercau cu Meghan aveau mai multa intelegere. Evident, nici William nu a mers, ca si pe asta il aveau olandezii pe lista de propuneri.
Deasemenea au mai venit cu propunerea sa vina toata lumea doar cu nume “incluzive”, “neutre din punct de vedere al genului”.
Nici cu asta n-au avut noroc, irlandezii s-au plans ca lista ar deveni prea limitativa, Met Eireann avand in plan anul acesta sa propuna nume de oameni de stiinta irlandezi, atat din Republica cat si din nord. Ma rog, prenume. Si cum in general oamenii de stiinta cam stiu ce sex au ca sunt inteligenti de mici, deci nu prea sunt transsecsuali intre ei, oamenii de stiinta au (avut) nume normale, fie de barbati, fie de femei.
In final Ciarán a castigat batalia cu olandezii asa ca va fi cea de-a treia furtuna de anul acesta.
Norocul romanilor este ca ei n-au furtuni si ca nu trebuie sa aleaga dintre Marcel, Codruta, Clotilde sau George. Mai ales ca George deja e dat, nu mai poate fi furtuna ca in Romania George e deja produs bancar.
Ca tot a venit vorba de banci, comerciantii din Irlanda se plang ca taxele si costurile asociate cu platile clientilor cu cardul au crescut foarte mult, unele dintre ele cu 130% de anul trecut, in anumite situatii, in functie de volumul si numarul tranzactiilor adaugandu-se cheltuieli de sute de mii de euro. Evident ca aceste costuri suplimentare nu vor eroda prea mult timp profitul comerciantilor ci se vor regasi curand in pretul de raft al produsului.
Societatea cashless pe care o viseaza unii vine cu produse mai scumpe, hai ca nu e asa de greu de inteles.
Visa se apara spunand ca ei nu incaseaza interchange fee, ei doar o stabilesc. Si ca ar fi nevoie de ea pentru dezvoltarea in continuare a tehnologiei, noi produse etc. In conditiile in care platile cu cardul devin incet-incet obligatorii (societate cashless, remember?) si aceste taxe platite in final tot de consumator devin de facto un impozit suplimentar, platit zilnic. Cu fiecare plata, oricat de mica. Care in Irlanda s-a marit de anul trecut cu 130%
