Cât de greu e de citit Substackul românesc?
spoiler: dificultate 43,23
Am observat in ultimele zile la cafeaua de dimineata pe Substack multa lume necajita cu analfabetii functional (fara “i”, da?), adica aia care citesc si citesc si citesc degeaba. Si in timp ce incercam sa le inteleg ingrijorarea (rezist eroic tentatiei sa fac vreo aluzie impertinenta despre cainele care moare de drumul lung) am avut un insight sub forma unei intrebari mai dubioase: cam cat de greu sunt de citit textele de pe Substackul romanesc?
Adica cu ce le comparam? Cu Ullyses? Cu un manual de frigider? Cu poezie? Le comparam intre ele? Deci drill, baby, drill.
Din fericire n-am fost eu primul care si-a pus problema asta. In 1968 un pedagog suedez pe numele lui Carl-Hugo Björnsson era ingrijorat cam ca substackerii din zilele noastre ca loazele lui de elevi citesc, dar nu inteleg mare lucru din ce citesc. Dupa cum vedeti e o ingrijorare foarte veche. Si dl. Björnsson s-a tot gandit la o metoda cat mai obiectiva de a evalua dificultatea citirii unui text. Probabil in sinea lui dorindu-si sa ii poata spune unui elev “babaete, daca nu poti citi nici macar un text atat de usor atunci esti fara speranta”.
Björnsson a selectat 162 de carti cu grade diferite de dificultate a lecturii pe care le foloseau in mod obisnuit profesorii si elevii din vremea lui si a creat o formula obiectiva care sa evalueze dificultatea de lectura a cartilor bazata pe media lungimii propozitiilor si proportia cuvintelor lungi (>6 litere) din totalul textului. Plecand de la presupunerea intuitiva ca textele cu multe propozitii lungi si cuvinte lungi sunt mai greu de citit.
Spre deosebire de alte metode similare dezvoltate mai tarziu (Björnsson fost cam primul) metoda lui nu a luat in calcul si silabele, si bine a facut, pentru ca astfel a ramas mai adaptabila la particularitatile altor limbi, nu este facuta doar pentru suedeza.
Björnsson si-a numit metoda LäsbarhetsIndeX1, pe scurt LIX, care inseamna procentul de cuvinte lungi + numarul mediu de cuvinte dintr-o propozitie. Adica in termeni practici pur si simplu cat de usor se poate citi un text.
“Readability” in engleza, habar n-am cum i se spune in romaneste intr-un singur cuvant, daca aveti vreo varianta sunt ochi si urechi, ca mie nu-mi vine niciuna. Zici c-a dat Sindromul Raducioiu peste mine. Jur ca am vecini romani in Irlanda si vorbesc romaneste in fiecare zi. Deci readability. “Citibilitate”. Hai cu propunerile!
Mai tarziu si-au incercat si altii mana in a crea o metoda similara cu LIX, cea mai notabila fiind Flesch-Kincaid2, dezvoltata de marina SUA ca sa vada cam cat de grav e analfabetismul functional printre marinari. Dar hai sa ramanem la LIX.
M-am gandit ca un posibil raspuns la intrebarea mea “cat de greu e de citit Substackul romanesc” mi l-ar putea da chiar LIX. Nu e nevoie sa reinventez roata, formula LIX e simpla, cunoscuta, usor de aplicat si se muleaza bine pe majoritatea limbilor europene, nu doar pe suedeza. Inclusiv limbile romanice.
Scorul LIX al unui text penduleaza de obicei intre 20 ("foarte usor") pana la 60 ("foarte dificil"). La 20 am putea vedea texte pentru copii sau retete de bucatarie. La 60+ eseuri, explicatii tehnice sau alte texte dense, cu fraze lungi, imbacsite, pe care le uita Dumnezeu incepute si neterminate, cu cuvinte nefiresc de lungi si nefiresc de aglomerate intr-o singura fraza.
0–24 Foarte usor - Carti pentru copii mici, instructiuni simple, reclame
25–29 Usor - Retete, formulare de supermarket, glume sau poezii pentru copii
30–34 Accesibil - Articole scurte de lifestyle, continut de blog prietenos
35–39 Conversational - Editoriale simple, emailuri clare, prezentari TED transcrise
40–44 Moderat - Articole Substack medii, newslettere obisnuite, interviuri scrise
45–49 Dens dar lizibil - Eseuri, cronici culturale, articole de analiza
50–54 Dificil - Studii in reviste generaliste, articole de opinie argumentate
55–59 Foarte dificil - Jurnalism academic, introduceri la filozofie
60–64 Imbacsit - Texte tehnice scrise prost, fraze fara sfarsit, jargon
65+ Opac / foarte tehnic - Contracte juridice, limbaj de granturi, documentatie tehnica densa
De-a lungul timpului LIX s-a dovedit util in detectarea nivelului de dificultate al lecturilor pe varste, de la copii la adulti si pentru impartirea cartilor pe categorii de dificultate.
Habar n-am daca cineva a incercat sa il calibreze/adapteze pentru limba romana, putin probabil, ca na, nu exista un interes comercial ca la instrumentele de evaluare psihologica. Dar tinand cont de rezultatele bune in alte limbi (pana acum a fost folosit in germana, franceza, spaniola, engleza si greaca) putem prespune ca il putem folosi si in romana, fix asa cum este. De exemplu LIX coreleaza foarte bine (≈ 0.87) intre textele in franceza si engleza.
Ca sa nu mai va pun rabdarea la incercare, dupa ce mi-a venit intrebarea cu cat de greu se citeste substackosfera romaneasca, vreo patru cafele mai tarziu am calculat scorul LIX pentru cel mai recent articol din cele 302 substackuri din lista mea (erau mai multe, dar am mai sters cateva, ca ma faceau cu nervii capului de la amestecul de articole in romana si engleza, criminal obicei) si apoi am facut media. Am obtinut in final scorul de 43,23. Cu alte cuvinte acesta este gradul de dificultate al lecturii conform LIX pentru substackosfera romaneasca.
Sigur, nimic spectaculos aici, e doar o medie banala, in conditiile in care valorile extreme sunt 20 si 60, deci 43,23 e fix la mijloc. Nici prea-prea, nici foarte-foarte.
Sa ne intelegem, lectura dificila (conform LIX) nu inseamna neaparat un text academic. Poate sa insemne doar un text imbacsit, fara punctuatie, dens de dragul densitatii si nu al substantei. La fel cum un text usor de citit nu inseamna obligatoriu ca e scris pentru copii sedati, ci poate doar ca autorul are talentul sa puna lucruri complicate in fraze cu lungime normala si cuvinte de lungime normala si ele.
Daca v-am facut curiosi cu LIX il gasiti de acum la lista de articole romanesti pe care o compilez zilnic, la sfarsitul fiecarui titlu, imediat dupa timpul de citire. Ce puteti face cu aceste scoruri? Pai puteti compara intre ele articolele dupa gradul de dificultate al lecturii. Sau le puteti ocoli pe cele cu un scor peste 60. Sper sa existe un loc special in iad pentru scriitorii de texte cu LIX peste 65. Cu siguranta nu va stiti care sunteti si exact asta e problema. 🙃
Pana una-alta, eu mi-am raspuns la intrebarea existentiala “cat de greu de citit sunt substackurile romanesti?”.
Substackul romanesc se citeste in medie la un LIX de 43,23.
Nici thriller, nici tratat academic. Cat sa mearga bine cu cafeaua de dimineata. ☕
New metric in town. 😊
Mai, omule... Nu stiu daca sa ma minunez ori sa ma sperii!... Disectia ta a 'stack-ului romanesc e unul dintre cele mai interesante experimente pe care le-am urmarit (lasand la o parte ca fac parte din el - na de-aici inteligenta verbala, Sergiu!).
Iar LIX-ul chiar are o utilitate evidenta.
.
Daca studiul tau dureaza un an de zile, sunt extrem de curios sa vad concluziile la care vei ajunge!
Un cuvânt forțat și neinclus în dicționarul limbii ar fi citibilitate!