Sunt unul din romanii nascuti si crescuti in comunism care dupa ‘90 au decis sa schimbe aerul din Bucuresti cu aerul de la tara din Irlanda. Si tochitura romaneasca pe Irish stew.
Scriu aici despre experientele mele din Irlanda. Despre titlurile din presa irlandeza. Mai scriu si despre ce citesc, ce filme vad, cuvintele de care ma impiedic, pe unde mai umblu, ce mananc sau ce ma face (ne)fericit. Sau amintiri din copilarie. Si adeseori imi place sa scriu povesti.
Nu sunt jurnalist, n-am fost niciodata, nu imi doresc sa fiu jurnalist, nici macar second-hand. Irlanda.ie nu este un proiect jurnalistic. Nu imi verific informatiile din mai multe surse independente, nu am sponsori.
Irlanda.ie e doar un jurnal personal la granita dintre pamflet si autoterapie, cu acces public.
“Irlanda.ie“ are trei sectiuni, fiecare cu doua aparitii pe saptamana:
“Țara Leprechaunilor“ apare luni si joi,
“Ură și cultură“ miercuri si sambata si
“Irish Stew“ marti si vineri.
La fiecare dintre cele trei sectiuni prima editie este free (luni, marti, miercuri), iar a doua are o parte care este disponibila doar abonatilor premium (joi, vineri, sambata).
Cand v-ati abonat la “Irlanda.ie” (v-ati abonat, nu-i asa? 😊) v-ati abonat by default la toate cele trei sectiuni. Daca din anumite motive nu doriti sa o primiti pe una dintre ele va puteti dezabona oricand selectiv, doar la sectiunea respectiva in aceasta pagina.
Inainte sa imi atrageti atentia ca nu e ok sa scriu fara diacritice (sunt total de acord cu voi) trebuie sa va spun ca din motive pur tehnice, care nu tin de lene sau mofturi nu pot scrie cu diacritice. Folosesc un tip de tastatura pe care nu exista diacritice. Poate pe viitor voi folosi un script sau chatGPT sa imi converteasca textul, dar pana atunci va trebui sa ma cititi fara. Sorry.
Fac un efort sa pun uneori cu copy/paste diacritice in titluri, ca sa fie mai usor de citit.
Romgleza este manea curata, stiu. Dar este fun. Micile placeri ale vietii. Deci ramane. In plus unele expresii isi au rostul lor asa, netraduse. Ca traduse nu mai au haz.
Nu imi place sa bag batul prin gard, nu scriu doar pentru a obtine o reactie emotionala. Incerc sa evit temele foarte divizive, acelea care nu duc nicaieri insa nu intotdeauna e posibil. Asa ca atunci cand ne nimerim intr-o tema care a rupt planeta in doua si avem ghinionul sa nu fim de aceeasi parte a rupturii am sa va rog sa treceti cu gratie peste. Sau eventual sa imi spuneti politicos de ce nu sunteti de acord cu mine. Cu accent pe politicos. Lipsa politetei este moartea dialogului si mama block-ului.
Raspund cu placere la orice comentariu sau intrebare, daca am ce sa raspund. Pe Substack, pe Twitter sau Telegram unde imi pierd zilele si noptile. Mai ma gasiti cu acelasi handle si pe Gab si VK. Dar de ce v-ati pierde vremea printre extremistii aia? 😊
Daca va place acest newsletter nu va sfiiti, dati-i un share pe unde va faceti veacul pe social media, Substack, Facebook, LinkedIn, Twitter, Telegram, you name it. Nu va doare, nu va costa iar pe mine ma motiveaza sa (il) scriu in continuare.
Mai mult decat atat, daca faceti efortul sa recomandati mai departe Irlanda.ie, primiti si un abonament premium pentru deranj. Trebuie doar sa folositi linkul din pagina aceasta pentru recomandari.
