Ziua noastra va veni

Pe 10 ianuarie 2016 murea David Bowie, unul dintre cei mai cameleonici artisti ai timpului sau. Sau ar fi mai corect sa scriu "timpurilor sale"? Pentru ca David Bowie s-a reinventat de atatea ori incat e aproape imposibil sa vorbim de un timp al lui. Anii 70? Anii 90? Anul trecut?

N-am fost mare fan al lui Bowie desi de-a lungul timpului am mai marait pe strada ocazional cate un succes de-al lui. Ca sa intelegeti ca nu eram vreun fan pot doar sa va spun ca am aflat de lansarea ultimului lui album, "Blackstar" abia dupa moartea lui. Albumul a fost lansat pe 8 ianuarie 2016, fix de ziua de nastere a autorului. Doua zile mai tarziu murea.

Ce m-a impresionat cu adevarat la David Bowie nu a fost neaparat muzica lui (desi multe piese mi-au placut), nici cameleonismul lui (care a avut ca parte pozitiva capacitatea lui remarcabila de reinventare odata cu schimbarea lumii in jurul lui) ci faptul ca a fost un tip care toata viata a facut doar ce a vrut muschiul lui.

Toti cei care l-au cunoscut indeaproape, intrebati fiind despre David Bowie au spus - intre lucruri diferite - aceeasi observatie comuna: Bowie a facut toata viata doar ce a vrut el.

La un concert pe care David Bowie l-a tinut in Irlanda in 2003 s-a hotarat sa isi salute publicul cu "Tiocfaidh ár Lá" ("Ziua noastra va veni"), un binecunoscut slogan IRA. Degeaba au incercat sa il convinga cei din jur ca sloganul ar putea sa ii supere pe multi. Englezul David Bowie i-a salutat curajos pe scena pe irlandezi, asa cum nu i-a mai salutat niciun artist englez, iar publicul irlandez evident ca a luat-o razna... 😊

In ultimele lui luni de viata, in timpul bataliei finale cu cancerul (un pret platit de un fumator inrait) si-a pregatit atent ultimul album de studio, cel de-al 25-lea, Blackstar. Unii spun ca albumul este o capodopera. Altii ca ar fi fost ultimul cadou facut fanilor, inainte de plecare.

Mie Blackstar mi s-a parut doar un strigat. Un strigat de nemultumire, de furie, de revolta al cuiva care avea toate motivele sa traiasca si care iubea viata. O muzica creepy, sofisticata in care furia este amestecata cu dezamagirea, angoasa si frica.

Bowie stia ca va muri curand. Avea de ales intre un stupid "bucketlist" (ridicol si inutil in cazul cuiva care a avut mijloacele sa isi satisfaca toata viata cam toate dorintele...), intre a se refugia in depresie (si a-si plange de mila singur sau cu prietenii sau pe la televiziuni) sau in face ceea ce stie un artist cel mai bine: sa isi verse furia in arta lui. Castigi pe toate planurile, castigi si ceva catharsis, lasi ceva si fanilor, lasi si ceva bani in plus sotiei negre si cheltuitoare.

Banuiala mea este ca atunci cand a plecat David Bowie a plecat suparat. A plecat prea repede si prea impotriva dorintei lui. Avea 69 de ani si inca multe planuri. Avea 5 melodii inca nefinisate pe care le planuia pentru un posibil al 26-lea album. Oricum, a refuzat sa moara inainte de a-l lansa pe no. 25, Blackstar.

Fanii nici nu isi revenisera bine din socul vestii ca a murit cand au aflat ca Bowie a fost deja incinerat. Fara ceremonie, fara prieteni, fara familie. A fost dorinta expresa a lui David Bowie sa fie incinerat cat mai repede, anonim, fara niciun serviciu sau persoana prezenta, o ultima forma de a-si arata muschii la cutumele si fitzele lumii acesteia. Daca atunci cand era pe scena ridica stadioane in picioare, atunci cand a iesit nu a fost prezent decat fochistul de serviciu. Fara lacrimi, fara poze, fara discursuri.

David Bowie n-a vrut sa lase o piatra cu numele lui pe care din cand in cand sa urineze un fan beat sau cu care sa isi faca pitzipoancele selfieuri ci doar un album de adio. Care deja era piratat la greu chiar in timp de Bowie murea, dar asta nu mai era problema lui.

Amatorii de simbolistica ar putea sa caute interpretari la "Blackstar", la steaua care face implozie, care devine atat de mare incat devine invizibila dar e prezenta in continuare in univers. Sau la melodiile din album care suna ca niste incantatii. Cu albumul nu poti sa iti faci selfie-uri, il asculti sau nu, participi sau nu, nu poti sa te prefaci.

Daca nu il stiti, ascultati-l. Si nu uitati, ca asa cum zic si baietii de la IRA, ne place sau nu "Ziua noastra va veni".