Trei povesti despre competenta

Povești din Țara Leprechaunilor

O poveste despre competenta in fizica cuantica

Se spune ca celebrul fizician Max Planck, dupa ce a primit premiul Nobel in 1918 a tinut o serie de prelegeri la diferite universitati din toata Germania. Germania pe atunci era mare, universitatile multe iar soferul lui care il transporta de colo-colo asista cu stoicism la toate prelegerile.

Prelegerea pe care o tinea Max Planck era de fapt una singura, despre noua fizica cuantica, pe care o repeta de fiecare data (de ce ai spune lucruri noi unor oameni diferiti?) iar soferul o invatase pe de rost. Intr-o zi, mai in gluma, mai in serios soferul ii spune profesorului Planck ca lui nu i se pare o mare smecherie mecanica cuantica, ca si el ar putea tine foarte bine o prelegere pe tema asta. Planck care era un tip cu simtul umorului a acceptat provocarea, i-a dat soferului un costum de-al sau, el insusi a imbracat uniforma soferului iar apoi l-a lasat pe sofer sa tina in locul lui prelegerea la universitatea din Muenchen.

Ceea ce soferul a facut cu mult talent, repetand credibil toate detaliile pe care le memorase din prelegerile anterioare la care asistase. Planck a fost impresionat, sala a aplaudat iar un participant din sala i-a pus soferului-lector o intrebare foarte tehnica.

Planck devine curios ce se va intampla dar soferul, cu multa prezenta de spirit ii raspunde “Nu as fi crezut ca cineva de la o universitate de prestigiul celei din Muenchen ar putea pune o intrebare asa de banala. La intrebarea asta stie raspunsul pana si soferul meu, am sa il rog pe el sa va raspunda.“

---

Nu stiu daca povestea este apocrifa dar a fost repovestita de-a lungul anilor in multe variante, unul din re-povestitorii ei frecventi fiind Charles Munger, tipul care l-a ajutat pe Warren Buffett sa castige multi bani. Povestea a mai fost atribuita pe rand lui Niels Bohr sau Einstein si repovestita de un alt laureat Nobel pentru fizica, Richard Feynman.

Daca imi este permisa o mica interpretare psihanalitica, eu cred ca lui Munger i-a placut povestea pentru ca intr-o anumita masura se identifica cu ea. Munger a trait in umbra lui Warren Buffett toata viata, un fel de “eminenta cenusie” a acestuia, simtindu-se des ca fiind“fizicianul imbracat in sofer in timp ce soferul este aplaudat de public.”

Munger vorbeste despre “cunoastere reala” si “cunoasterea soferului“. Soferul poate fi carismatic, elocvent, elegant, seducator, credibil. Poate ca nu vom avea niciodata curaj sa ii chestionam rolul sau competenta, iar daca o facem probabil ca va avea prezenta de spirit sa deflecteze elegant “atacul”.

Intr-o lume plina de falsi experti si falsi profeti e jobul fiecaruia dintre noi sa faca diferenta intre profesorii reali si soferii care vorbesc convingator in locul profesorilor.

O poveste despre competenta in folosirea balcoanelor

De obicei autoritatile din toata lumea isi avertizeaza cetatenii care se pregatesc de vacante de posibile riscuri pe care ii pandesc in tarile in care merg. Greve, lupte de strada, revolutii, cum sa porti corect broboada hijabul etc.

Autoritatile irlandeze isi previn cetatenii sa nu mai cada beti de la balcoane, pentru ca nu mai sunt despagubiti de asigurari. Ideal ar fi sa nu mai cada de la balcon in general, indiferent daca sunt intoxicati cu ceva sau nu.

Mi se pare fascinant ca autoritatile unei tari asteapta ca adolescentii sa devina adulti pentru a incerca sa ii educe cu privire la folosirea competenta a unui balcon in strainatate, sa nu il escaladezi, sa nu il parasesti pe partea gresita si mai ales sa nu faci toate acestea beat sau drogat. Nu era o idee mai buna sa inceapa devreme, cand erau inca copii? Competenta in a folosi un balcon ar trebui sa inceapa cat mai devreme in viata.

O poveste despre competenta de a face o lista

In sfarsit, ultima poveste pe astazi, chatGPT mi s-a parut putin NATO-sceptic. L-am rugat de dimineata sa imi faca o lista cu toti membrii NATO, ca am auzit ca azi Finlanda a devenit membrul no. 31 si mi-era lene sa caut pe wiki, dar lui chatGPT tot ii iesea lista prea scurta. Pana la urma am facut eu lista ad labam si am gasit membrul lipsa, era Albania.

chatGPT este un instrument extraordinar si sunt convins ca ne va schimba masiv modul in care ne documentam si muncim dar pentru moment trebuie luat cu un pic de sare. Si sa nu renuntam inca la research old-school, ala cu creionul in mana.

Am putea spune ca chatGPT sufera de sindromul soferului sau de sindromul adultului irlandez in strainatate, adica adultul ala care nu are competenta de a folosi balconul.

chatGPT a rasfoit multe din prelegerile umanitatii de pana acum si reuseste sa reproduca la cerere fragmente din ele. Dar daca vrem raspunsuri mai tehnice trebuie sa ne adresam profesorului imbracat in sofer care asista amuzat la discutie.

Cam atat cu povestile de astazi despre competenta. Daca aveti si voi una o ascult cu mare placere in comentariile de pe Substack.