Am citit o stire care m-a emotionat pana la lacrimi. De revolta.
O tanara mama a zburat cu o companie lowcost impreuna cu bebelusul ei de cateva luni. Si in timpul zborului si-a luat o cafea. Pe care apoi a varsat-o pe un picior al bebelusului. Stewardesele au ajutat-o cu ce au putut, cu plasturi, sfaturi etc. La fel si un pasager medic aflat la bord. La aterizare bebelusul a fost dus de urgenta la un spital, a fost curatat si i-au spus mamei ca din fericire nu a fost nimic grav, a fost ajutat profesional (medic la bord, remember?) si ca n-o sa ramana decat cu sperietura, nici macar cu cicatrice. Si e o idee buna ca pe viitor sa bea cafeaua fierbinte fara bebelus in brate.
Mama insa a gasit de cuviinta sa dea in judecata compania aeriana pe motiv ca in timpul zborului nu a primit ajutor medical adecvat. Ca stewardesele nu au avut creme speciale impotriva arsurilor. S-au harjonit un pic in justitie iar compania aeriana a decis sa termine tigania si i-a dat 18.000 euro sa scape de ea.
Bebelusul ei, cafeaua ei, ea il opareste, Ryanair plateste, scuzati rima involuntara.
In acelasi loc, un alt articol, despre discriminarea cu care se confrunta tinerele mame cu zborurile in zilele noastre. O alta mama cu doi gemeni fara tata (ca tatii nu prea mai sunt la moda in zilele noastre, mamele singure sunt acum trendul) avea o mare problema pentru ca majoritatea companiilor aeriene au o regula profund discriminatorie care zice ca un calator nu are dreptul decat la un singur bebelus. Cu copii peste doi ani poti calatori cu oricati ai in dotare, trei, cinci, zece, dar cu bebelusi doar cu unul. Logica e simpla, bebelusul tre’ sa il tii in brate, ca n-are locul lui, si nu poti tine in conditii de siguranta doi simultan.
Probabil ca dupa inca 2-3 intamplari ca cea cu bebelusul oparit cu cafea companiile aeriene vor baga o alta regula noua, ca n-ai voie sa cumperi cafea in avion daca ai un bebelus pe bilet. Sau bei cafeaua doar sub supravegherea stewardesei. Sau vor interzice cafeaua cu totul.
Majoritatea regulilor prostesti cu care ne confruntam vin de la prostii care au dus la crearea lor. Traim intr-o lume facuta pentru prosti. Cel mai mic numitor comun.
Intamplarea cu mama care si-a oparit singura copilul iar apoi a jumulit compania aeriana de-o mica pensie alimentara pentru asta, ca sa nu se mai simta vinovata mi-a adus aminte de o alta intamplare de acum vreo 15 ani.
Undeva in US exista o pestera celebra pentru canalele ei inguste si pentru faptul ca era destul de accesibila pentru incepatori. Asa ca era favorita celor din zona care doreau sa se joace de-a speologii amatori. Si o buna ocazie pentru grupurile de elevi cu insotitori responsabili sa afle lucruri interesante despre planeta pe care traim. De la descoperirea ei din 1960 pestera era vizitata de mii de oameni in fiecare an. Vreo 5.000.
Intr-o zi un tip oarecare decide sa se joace si el de-a speologul in pestera, ca celelalte mii de vizitatori, atata doar ca asta era mai special. Un adult, sa ne intelegem, un tip pe care il astepta nevasta gravida afara din pestera, deci nu vreun copilas.
Si adultul nostru responsabil vede o gaura, se infige in ea si ramane blocat acolo. Din nefericire pentru el s-a infipt atat de bine incat cei veniti sa il ajute n-au reusit sa il mai scoata din gaura. Doar i-au tinut de urat in cele 19 ore pana cand a murit. O poveste tragica, stupida, se mai intampla, uneori prostia ucide. S-a infipt atat de bine in gaura respectiva incat n-au putut sa ii extraga de acolo nici macar cadavrul.
Familia tanarului care a luat decizia prosteasca de a se infige intr-o gaura din care n-a putut sa mai iasa l-a convins pe proprietarul terenului pe care se afla intrarea in pestera sa o transforme intr-un fel de mormant, asa ca au dinamitat intrarea in pestera iar apoi au sigilat-o cu beton. Ecologie 100%. Ocazie cu care copiii insotiti de adulti responsabili pentru care pestera era un loc legitim de educatie si distractie au ramas fara ea.
E ca si cum ai interzice detergentul pentru ca exista prosti care il inghit. Sau paharele de unica folosinta pentru ca exista unii care le arunca pe jos si nu la gunoi.
Tot mai des am neplacuta senzatie ca traim intr-o lume care insista sa ne infantilizeze pe toti si sa ne organizeze viata dupa reguli facute pentru cei mai neperformanti membri ai speciei noastre. Un fel de cel mai mic numitor comun dupa care trebuie sa traim cu totii. Vom ajunge sa facem rampe de acces pentru carucioare cu rotile pe Everest. Sau vom interzice mersul pe munte cu totul, pentru ca e periculos pentru pantofari.
Si ca si cum ar fi vrut sa imi confirme inca odata ca am dreptate DALL-E, robotul cu care fac ilustratiile acestui newsletter mi-a blocat prompturile de astazi care contineau doar “un om bagat intr-o gaura, cu picioarele afara” cu explicatia ca e un prompt periculos. Si cu avertismentul ca daca insist pe ideea mea cu picioarele care ies dintr-o gaura imi blocheaza contul.
Cel mai mic numitor comun al prostiei. Traim intr-o lume facuta pentru prosti. Change my mind!
o sa fac plangere atat la substack cat si la ... la ... la aia care detin dall-e ca te-o lasat sa publici cani de cafea care nu-s ecologice si pot dauna planetei. daca n-am succes, ma adresez si companiilor aeriene ca pe langa cani de cafea, te-o lasat sa publici un bebelus fara centura intr-un avion
Prosti, da' multi!