Tinerii cer mai usor ajutorul
Un studiu recent sugereaza ca tinerii cer mai usor ajutor decat cei mai in varsta. Ar putea parea contraintuitiv daca ne gandim ca cei mai in varsta au mai multa experienta de viata si ar trebui sa fi invatat deja ca uneori e mai usor sa ceri ajutorul. Sau daca ne gandim la limitarile care vin odata cu varsta ar fi si mai indreptatiti ‘moral’ sa o faca.
Si totusi concluziile studiului facut pe un esantion reprezentativ de 2000 de britanici sunt ca tinerii intre 25 si 34 de ani cer ajutor mai usor si mai des decat cei din afara acestei grupe de varsta. Iar cei peste 65 de ani prefera sa nu isi impartaseasca mai deloc cu prietenii si rudele grijile si problemele.
Motivele pentru care persoanele mai in varsta nu cer ajutorul sunt diferite.
51% vor sa fie independenti, 48% nu vor sa ii deranjeze pe altii iar 23% sunt prea orgoliosi sa o faca. (Nu, nu este nicio greseala cu procentele, sunt motive separate, care se suprapun, nu se exclud. 😊)
Motivele cele mai frecvente pentru care oamenii cer ajutorul sunt munca, educatie si cariera. Deci nu neaparat sfaturi relationale sau legate de viata sexuala. 37% dintre cei chestionati considerand ca relatiile sunt subiectul cel mai dificil pentru care cineva poate cere ajutor.
Banuiala mea este ca diferenta aceasta intre generatii de a cere (si accepta) ajutor pentru diferitele probleme nu tine atat de varsta cat mai ales de generatie. De felul cum s-a format fiecare generatie.
Adica tinerii care acum sunt dispusi sa ceara des des ajutorul o vor face si cand vor fi mai in varsta. Varstnicii care acum nu vor sa ceara ajutorul nu o faceau nici cand erau tineri.
Sunt doua generatii diferite cu doua comportamente diferite. Doua Weltanschauung-uri diferite, pardon my French.
Cei care acum au 65+ s-au format intr-o lume in care regula era ca trebuie sa te descurci singur. Trebuie sa lupti pentru a obtine ceea ce iti doresti, pentru a demonstra ca esti suficient de bun. O lume in care trebuia sa iti contii problemele. Sau a te resemna cu un loc mai in spate in sala de spectacol.
Generatia mai tanara insa s-a format intr-o lume in care “trebuie” sa existe cineva care te poate ajuta. Un ONG, o organizatie. O lume in care grupurile care se considera marginalizate isi pot cere drepturile si au aliati in a le obtine. O lume in care de multe ori e suficient sa ceri pentru a obtine ceva.
Sau, mai rau, o lume in care poti obtine ceea ce iti doresti nu prin efort ci prin autovictimizare. Poti obtine jobul de vis nu pentru ca esti cel mai competent ci pentru ca ai etnia/culoarea pielii/originea potrivita. O lume in care poti castiga un concurs la masa verde, pentru ca stramosii tai au fost persecutati de stramosii concurentilor.
Habar n-am care din cele doua variante este mai buna. Habar n-am daca cele doua variante pot coexista sau se exclud una pe cealalta.
Pe de o parte are tot sensul din lume sa ceri ajutor daca ai cui. Pe de alta parte daca esti obisnuit/crescut/format/educat ca problemele se rezolva cerand ajutorul s-ar putea ca intr-o situatie de criza cand toti se asteapta la ajutor acesta sa nu mai vina.
Pentru ca nu are cine sa il ofere. 😊
