Sticle disputate, adulti disputati

1.

Sistemul de garantie pentru sticle din Irlanda (similar cu cel din Romania) evolueaza incet-incet intr-un adevarat ecosistem. Iar cei care au fost acuzati ca sunt “conspirationisti” cand spuneau ca e o escrocherie sau doar o noua taxa s-ar putea simti razbunati.

In Irlanda s-a decis ca in anumite locuri automatele de returnare a sticlelor sa fie inlocuite de organizatii de caritate, care preiau ele sticlele goale si apoi incaseaza garantia. Iar cei care le-au baut se vor simti probabil mai bine ca au ajutat niste copilasi migranti abia veniti in Irlanda. Un fel de “bei si apoi ajuti si pe altii”.

Ideea nu ar fi rea daca nu ar total corupta moral, adica jumuleala pe fata. Ca parte din escrocheria mai ampla cu “claimătceingi“.

Varianta romaneasca a escrocheriei cu sticlele cu garantie e si mai brutala. Acum cateva zile am fost intr-un Auchan de pe meleagurile patriei. Si la cantina Auchanului am baut o Cola Zero. Sticla cu garantie, niciun automat de returnare, ca doar nu despre returnare este vorba. Femeia de la casa mi-a spus plictisita (probabil o spune de zeci de ori pe zi) “daca vreti sa iesiti din magazin cu ambalajul sa pastrati bonul“. N-am mai iesit cu “ambalajul”, ca pentru cincizeci de bani nu m-as fi plimbat toata ziua cu o doza goala in geanta.

Deci in Irlanda poti dona sticlele goale organizatiilor care se ocupa de saraci. In Romania le donezi direct saracilor care colecteaza pe direct. Cred ca tocmai a aparut un nou sport national printre cei cu mult timp liber: colecteaza sticle cu garantie. Un sistem pentru un viitor mai bun pentru saraci si pentru planeta.

2.

Partidele din Irlanda se plang ca electoratul isi schimba preferintele si nu te mai poti baza pe el. Nici loialitatea nu e ce-a fost.

In ultimii zeci de ani partidele din Irlanda s-au bucurat de un electorat stabil, cu preferinte stabile, oameni care votau cu acelasi partid no matter what. Nu conta ca paparazzi il (sur)prindeau pe seful partidului cu un nou amant, nu contau scandalurile de coruptie, gropile din asfalt sau majorarea taxelor. Oamenii vin si pleaca, partidele raman.

Insa intr-o lume tot mai fluida si electoratul a devenit mai fluid. Si mai preocupat de oameni decat de partide. Pe scena politica irlandeza este o adevarata invazie a politicienilor independenti iar votantii incep sa se auto-defineasca ca “non-binari” politic vorbind, dupa o expresie la mare moda. 😊

Politica incepe sa semene cu medicina. Nu mai exista boli clare, consacrate, ci doar bolnavi. Nu mai exista orientari ideologice mari, purtand nume de partide, ci doar oameni.

3.

In Irlanda a aparut termenul de “adult disputat“ (“disputed adult”). Hai, recunoasteti ca il auziti pentru prima data. 😊

“Adultul disputat” este un adult care pretinde in relatia cu autoritatile ca ar fi copil. Nu, nu se “auto-identifica” ci pretinde ca este un copil biologic, desi barba de pe fata si marimea penisului il contrazic.

In ce situatii ar face cineva asa ceva? Migrantii ilegali din Irlanda in ultima vreme n-au mai primit automat loc in hoteluri pentru ca nu mai exista hoteluri goale. Asa ca dorm in corturi spre marea lor dezamagire. Au batut atata drum degeaba. Insa unii au aflat repede ca minorii au tratament preferential si cumva-cumva statul irlandez le gaseste o camera. Asa ca multi africani, afgani si sirieni isi joaca cu nonsalanta cartea si pretind ca sunt minori. Chiar daca aspectul lor spune altceva.

“Asa am fost eu sefu’, precoce, la noi acasa toti copiii fac muschi si par pe piept devreme“.

Nu exista un test care sa determine cu precizie daca o persoana are 17 sau 19 ani. Acte n-au, ca actele sunt doar pentru prosti si europeni. Iar diferenta de la 17 la 18 ani in Irlanda inseamna diferenta intre a dormi intr-un cort sau intr-o camera de hotel. Si pana se lamureste clar daca esti minor sau nu iti duci viata buna de “adult disputat“.