Se încheie o eră

stanga: amiralul Rachel Levine, dreapta fostul secretar al Agentiei pentru energie nucleara

Acum multi ani, cand m-am apucat eu de psihologie (sau mai precis psihologia s-a apucat de mine) fetisismul transvestic era considerat doar o boala ca oricare alta, nici mai rea, nici mai buna, o deviatie sexuala oarecare iar din punct de vedere social cel mult o bizarerie. O boala normala 🙃 cu un grad mic de periculozitate sociala.

Sigur, un barbat imbracat in femeie nu era chiar normalitatea intruchipata pe strada, dar daca era imbracat decent, adica fara prea multa piele la vedere, cel mai adesea zbura sub radar, nu era prins de organe (pun intended) si se alegea cel mult cu un pic de hatespeech din partea pensionarilor sau glumite mai dezinhibate din partea adolescentilor, dar in rest era perfect in regula. Era undeva la limita tolerantei sociale pentru bizari, toleranta care era exprimata adesea cu un “Doamne fereste, maica!”

Timpul a trecut, fetisismul transvestic a parasit manualele de psihiatrie si a poposit o vreme pe la marginea cartierului homosexualilor normali (adica a celor care isi asuma identitatea lor de homosexuali si nu au nevoie sa pretinda ca sunt altceva decat ceea ce sunt pentru a fi fericiti in viata). Dar fetisismul transvestic nu s-a simtit bine, inteles si acceptat nici acolo pentru ca nici homosexualii nu se simt bine sa fie asociati cu bizarii. Homosexualii vor sa duca o viata normala si au tot dreptul din lume sa isi doreasca asta. Asa ca in scurta vreme homosexualii si bizarii au tras niste perdelute intre ei, sub forma literelor din acronimul care a facut istorie, L | G | B | T | Q. Apartinem unor litere diferite, fiecare sa stea la litera lui. Hai, fiecare la blocul lui, valea!

Atata doar ca travestitii erau vestitorii unor vremuri noi, ei nu isi doreau doar mai multa toleranta (cat de naiv sa fii sa o musti pe asta cu “toleranta”?) ci isi doreau sa (se) redefineasca normalitatea dupa chipul si asemanarea lor. A fost momentul in care bizarii s-au auto-declarat noii proletari, si-au facut partid si au inceput colaborarea cu alte partide. De exemplu cu partidul democrat din US.

Regimul lui Joe “Sleepy” Biden a fost una din acele aliante politice in care travestitii au inceput sa darame tot mai multe garduri pentru nevoile lor politice si psihologice. Pentru iluzia lor de normalitate. A fost momentul in care barbatii imbracati in rochii si fuste au inceput sa dea navala in vestiarele femeilor, cu complicitatea si lasitatea salilor de fitness. A fost momentul in care barbatii imbracati in femei au inceput sa dea navala in sporturile feminine, cu complicitatea si lasitatea organizatorilor de competitii sportive. A fost momentul in care a inceput terorismul intelectual al pronumelor fantasmagorice, “theyX” etc, cu complicitatea tuturor ONG-urilor, politicienilor, jurnalistilor, profesorilor care au decis sa ridice fusta la vigurosul activism politic al travestitilor. Care s-au rebranduit in “femei-trans”, ca parca suna mai bine decat “barbati-cu-fusta”, “cross-dresseri” sau “travestiti”.

Cei doi domni din fotografia de mai sus sunt functionari de top din regimul Biden. Domnul din stanga este amiralul Rachel Levine, care a detinut pozitia de ministru al sanatatii, iar domnul din dreapta este un om de stiinta din domeniul nuclear, care a detinut pozitia de secretar al Agentiei pentru energie nucleara.

Astazi se incheie o era, era cand partidul travestitilor a fost la guvernare in Statele Unite. De maine oamenii acestia vor mai fi (poate) o vreme vazuti pe la conferinte TEDx sau televiziuni wokăite, dar se vor retrage din birourile unde au fost pusi pe criterii de fuste si nu de competenta, se vor retrage din vestiarele femeilor pentru ca nu e locul lor acolo si vor ramane doar in manualele de istorie, psihiatrie si Eurovizion, care este rezervatia tuturor bizarilor.

“There are only two genders: male and female” a spus presedintele Trump in discursul sau de ieri. Se incheie o era. Bine, a mai spus si “drill, baby, drill”, dar despre asta in alt post.

Make Normality Great Again!