Raspunsul simplu este, evident, “ajung din motive diferite”. Pentru ca suntem diferiti si ducem vieti diferite, oricat s-ar stradui wokaitii si activistele feministe sa ne convinga de contrariu. Nu suntem egali iar aceasta se reflecta si in motivele pentru care ajungem la spital.
Sigur, aici vorbim de motivele cele mai diferite pe sexe, si nu cele care ne ingroapa impreuna, cum ar bolile cardiovasculare sau ciroza. La ciroza suntem cu totii egali.
1. De ce ajung barbatii la spital?
Cel mai frecvent motiv pentru care barbatii ajung la spital sunt cazaturile de pe schele, acoperisuri si unde ii mai suie joburile. Nu se aplica femeilor, din motive obiective. Cate femei ati vazut pe schele? Exact.
Apoi de la accidente de motocicleta. La fel, motocicleta nu prea intra in slabiciunile feminine. Chiar si de la accidentele cu aparatul de tuns iarba ajung barbatii in spital, spre deosebire de femei.
Aici eu nu ma simt cu musca pe caciula, ca mie nu imi place sa tund iarba, asa ca jumatatea mea mai buna isi asuma toate riscurile. Dar noi suntem exceptia, in general barbatii tund iarba. Ca de aia se si accidenteaza.
In sfarsit, ultimul motiv serios pentru care barbatii mai ajung la spital sunt accidentarile cu echipament sportiv. Acolo si-o fac cu mana lor, pun intended, ca vor sa impresioneze vreo pisi de la sala si incearca sa ridice mai mult decat ii duce hardware-ul.
2. De ce ajung femeile la spital?
Cu riscul de a pare insensibil la suferintele tovaraselor noastre de planeta motivele sunt total nespectaculoase.
Complicatii dupa interventii chirurgicale estetice. Gen silicoane puse de medici care habar n-au ce fac.
“Probleme psihosociale”. Probabil singurul motiv pentru care nu ar trebui sa glumim, ca aici cred ca intra partea cu violenta domestica, foarte reala. Si tot aici probabil ca intra si anxietatea ca imbatranesti doar cu pisica. Barbatilor nu li se aplica, ca in general barbatii isi iau caine, nu pisica.
iar restul, o lista nesfarsita de probleme legate de maternitate, sigur, pentru femeile pentru care maternitatea este importanta, din ce in ce mai putine.
3. De ce conteaza?
Niste statistici banale ne pot readuce cu picioarele pe pamant din inailtimile propagandei si a ideologiei toxice problematice a egalitarismului feminist. Suntem diferiti, ducem vieti diferite si ne expunem la riscuri diferite.
Femeile se expun la riscul maternitatii, ca doar asa specia noastra poate continua. Si merita aplauze pentru asta. Si se mai expun si la riscurile silicoanelor, risc inrudit oarecum cu cel al maternitatii, ca barbatii au devenit cam evitanti, trebuie momiti cu silicoanele potrivite.
La fel si barbatii se expun riscului de a cadea de pe schela. Ca apartamentele acelea nu se construiesc singure si doar asa putem avea apartamente si sa nu dormim sub poduri. Doar daca le construieste cineva.
Poate ca pe viitor vom scapa cu totii de toate aceste riscuri. Copiii se vor dezvolta in utere artificiale, fara grija serclajului si a depresiei postpartum iar cladirile noi vor fi construite de roboti.
In tot acest timp ce barbatii si femeile vor sta impreuna la bere, ca sa evite riscurile prostesti evitabile ale chirurgiei estetice si a motocicletelor. Iar iarba o vor tunde evident, tot robotii.
Iar femeile si barbatii vor trai fericiti impreuna pana la adanci batraneti, fara riscuri, fara accidente si fara ideologii toxice care sa-i separe.
Ar fi frumos ca robotii sa reduca pericolele di fatalitatile, lasandu-le oamenilor mai mult spatiu si timp ca sa redescopere un aspect fundamental al biologiei: barbat + femeie = perpetuarea speciei.
.
Dar mie mi-e ca ai nostri vor rescrie ecuatia ca: om + robot = love.
Am ras de numa! Apreciez onestitatea. Ma gandesc totusi... la femei maternitatea e de asteptat, normala, cand au copii (care sunt ai ambilor parinti apropos, dar doar femeia ajunge la spital), insa caderea de pe schele este un accident care poate fi prevenit cu masuri de siguranta mai bune etc... ligi diferite. Interesante procentajele din chart! Un articol care baga batzul prin gard ca de obicei 🤣🤣🤣