S-a suit scroafa-n copac

In cazul de fata mai mult intr-un palmier pe plaja.

In insulele Canare a inceput sa miroasa a nemultumire. Atata doar ca localnicii in loc sa isi indrepte nemultumirea in directiile corecte, adica catre politicile locale, nationale deficitare, catre inflatie, costurile tot mai mari ale vietii, catre lipsa investitiilor, joburilor si mai ales “investitorii” si “specialistii” africani care au umplut insulele si pe care guvernul spaniol nu ii vrea adusi pe continent dar nici nu protejeaza insulele de ei, localnicii isi indreapta nemultumirea catre turisti, adica fix catre aceia care ii hranesc. La propriu. Fara turism insulele Canare ar fi probabil cea mai saraca si mai dezolanta parte din Spania.

O populatie locala care depinde ca de aer de turism protesteaza impotriva turismului. S-a suit scroafa-n copac.

Sigur, valul de proteste impotriva turismului in masa nu este unic doar pentru Canare, il gasim si in Catalunia sau Baleare. Insa in arhipelagul canarez miscarea anti-turism a capatat o aroma aparte unde mai multe grupuri s-au unit sub sloganul “Canarele au o limita“ si au trecut la proteste serioase. Inclusiv cu cativa protestatari care au decis sa faca greva foamei.

Pentru inceput solicitarile protestatarilor sunt usor confuze. Ei ar vrea in principiu sa se opreasca constructia de hoteluri noi si sa nu mai vina asa multi turisti. Nu e insa deloc clar cine ar trebui sa ii hraneasca in continuare pe multii localnici care au joburi in industria turismului. Sau pe cei din constructii care nu mai au ce construi, daca nu mai e nevoie de hoteluri noi. Eventual turistii ar putea sa trimita doar banii, fara sa mai vina si fizic. Habar n-am.

Insulele Canare au o istorie mai veche de revolta impotriva “destinului” lor turistic, de insule africane locuite de spanioli. Sau de spanioli locuind in insule africane, cum vreti. Nationalismul canarez are radacini mai vechi. Pentru unii canarezi arhipelagul ar fi doar o colonie a Spaniei, ultima colonie care nu si-a castigat inca libertatea. In 1964 canarezii fondau “Movimiento por la Autodeterminación e Independencia del Archipiélago Canario” (MPAIAC) cu scopul declarat de a obtine independenta fata de Spania. Cativa ani mai tarziu miscarea functiona sub forma a doua organizatii armate “Fortele Armate Guanche“ (FAG) si “Detasamentele Armate Canareze“ (DAC).

MPAIAC n-a facut direct decat o singura victima, dar sunt considerati responsabili indirect pentru cei 583 de morti din dezastrul aerian din Tenerife din 1977.

Un detaliu anecdotic in istoria MPAIAC este ca Statele Unite i-au folosit ca sa santajeze Spania pentru a intra in NATO. Pe la jumatatea anilor ‘70 Spania nu prea se grabea sa intre intr-o organizatie militara care parea sa ii aduca mai degraba probleme si cheltuieli decat avantaje. Asa ca Unchiul Sam le-a spus ca daca Spania nu intra in NATO atunci ii va sprijini pe rebelii din MPAIAC ca sa castige independenta insulelor Canare. Asa s-a facut NATO mare, pic cu pic. Santaj cu santaj. 😊

24% dintre canarezi se considera mai degraba canarezi decat spanioli. Iar “extremistii” din insule sunt cam la fel: 6,1% se considera exclusiv canarezi si 7% exclusiv spanioli. 53,8% se considera in egala masura canarezi si spanioli. Probabil ca moldovenii din Brasov, care se considera in egala masura moldoveni si brasoveni. Dar sa revenim la nemultumirile impotriva turistilor.

Insulele Canare au avut 16 milioane de vizitatori anul trecut, mai mult de sapte ori decat propria populatie de 2,2 milioane. Asta spune cate ceva despre dependenta de turism a canarezilor. Productia locala de banane, cartofi si rom este destinata in mare masura turistilor si nu exportului.

Sigur ca este mai greu sa iti directionezi nemultumirile impotriva Ursulei si faptului ca propria armata nu este in stare sa te protejeze de migrantii ilegali dar nu turistii sunt problema si nu gonirea lor este solutia.

Insulele Canare fara turisti ar redeveni destul de repede cea mai saraca zona din Spania, cu cel mai mare somaj, traind din agricultura de subzistenta. Nemtii si olandezii care isi mananca pensiile prin Canare sunt parte din solutie, nu parte din probleme. Problemele vin de pe la Bruxelles, nu de la pensionarii nordici.