Dintotdeauna m-a fascinat capacitatea presei woke de a distorsiona realitatea. Adica lucruri simple, pe care le vezi cu ochiul liber devin altceva prin omisiune, prin prezentarea partiala, din alt unghi sau intr-un alt context, uneori complet inventat.
Acum o saptamana o persoana a fost injunghiata ziua in amiaza mare (mai precis mai erau treizeci de minute pana la amiaza) in fata terminalului 1 din aeroportul din Dublin. Daca ar fi fost o banala cearta intre doi betivi locali sau cetateni UE din tarile estice le-ar fi spus pe nume. Presa wokista din Irlanda are o placere deosebita ca atunci cand mr. Lingurar sau mr. Paun sau mr. Caldararu sunt prinsi cu un salam in geanta sa le dea numele intreg si tara de origine, adica Romania.
Daca ar fi fost un migrant injunghiat de vreun localnic xenofob iarasi presa wokista ar fi prezentat interviuri cu familia extinsa a xenofobului si un reportaj emotional despre migrantul care a fugit de persecutii religioase/politice/razboi/whatever si era cat pe aci sa isi gaseasca sfarsitul in fata aeroportului. Pentru ca presa a tot ezitat sa dea un nume am presupus ca e o problema cu numele agresorului. Na, cand te cheama Kasonga Mbuyi iar cel injunghiat era un turist german cade teoria cu xenofobul cutitar local.
Daca tot a aparut in public numele cutitarului presa wokista a trecut la planul B, ala de damage control.
Mr. Mbuyi nu e baiat rau, e mai demult in Irlanda si pana acum n-au fost probleme cu el, dar de ceva timp a devenit homeless si era trist. Se stie ca tristetea e risc profesional la angolezii care sunt homeless in Irlanda. Iar atacul impotriva turistului german a fost — tineti-va bine, ca n-o sa ghiciti — un “strigat de ajutor”. De opt ori l-a strigat pe neamt, opt impunsaturi.
Presa wokista are si un raspuns simplu ce facea dl Mbuyi (de felul lui din Limerick) in fata aeroportului. Pai cersea strangea bani pentru o calatorie la Londra. Incerc sa rezist tentatiei de a face glume cum cersea Mbuyi cu cutitul in mana, ca nu e nimic de ras in toata povestea asta.
Ce doresc wokistii de serviciu din presa sa retinem este ca atacul total random al domnului Kasonga Mbuyi a fost “izolat”, (adica n-a mai injunghiat si alti turisti) si a fost "un strigat de ajutor".
In acelasi timp Irlanda traverseaza o criza fara precedent in cadrul politiei. Cei cca. 13.000 de politisti irlandezi sunt demotivati si sufera o criza de identitate profesionala. Tinerii nu sunt atrasi de profesia de politist (periculoasa, plina de stres, tot mai lipsita de respect si nu grozav platita), multi dintre politistii existenti cocheteaza cu ideea de a parasi corabia din aceleasi motive. Nimic serios care sa ii faca sa ramana acolo.
Exista numeroase exemple ca atunci cand politistii isi fac datoria si ceva merge prost ei sunt pe cont propriu, cu zero sprijin din partea institutiei.
A ramas celebru cazul unui politist care aflat in misiune a pornit intr-o noapte in urmarirea unor spargatori care tocmai veneau de la o spargere, spargatorii au intrat pe contra-sens pe autostrada, s-au izbit de un tir si au murit toti trei. Politistul nu a primit o medalie pentru faptul ca si-a facut datoria sa incerce sa prinda spargatorii ci a fost suspendat si apoi amenintat cu consecinte penale pentru moartea celor trei spargatori. Daca politistul nu incerca sa ii prinda ar fi trait si astazi saracii de ei. Aveau familii iubitoare, care sufera de pe urma disparitiei lor.
Criza locuintelor din Irlanda este atat de grava incat a inceput sa ii ingrijoreze pe americani. 😊
Un profesor de la Universitatea din Washington expert in homelessness previne autoritatile irlandeze ca daca nu iau masuri rapide si curajoase efectele sociale, economice in viitorul nu prea indepartat vor fi deosebit de grave.
Cum expertii astia de peste ocean arareori sunt de capul lor iar cei care le aproba bugetele de cercetare au o agenda proprie eu fac doua ipoteze de lucru timide:
1. fie Unchiul Sam e ingrijorat de un posibil exod irlandez in viitor (nejustificat totusi, irlandezii sunt muncitori buni) fie
2. (cel mai probabil) Unchiul Sam e ingrijorat ca viitoarele probleme sociale si economice ale Irlandei vor tulbura colaborarea militara cu aceasta. Fie posibil in NATO, fie la negru, ca si pana acum. Time will tell.
De regula, presa distorsionează realitatea in funcție de agenda pe care o deservește fiecare. Suntem făcuți sa credem ca exista o strânsă legătura între criza locuințelor și numărul in creștere al persoanelor fără adăpost . N-am auzit încă pe nimeni sa trateze problema celor care dorm prin corturi sau pe străzi , in toată complexitatea ei: sa zică , de exemplu, ca cei care n-au unde dormi sunt de regula cei care n-au niciun job stabil și nu-și permit sa plătească o locuința sau ca puținii bani pe care ii câștiga ii dau pe droguri sau alcool.