Povestea celor doua cetăți

Un prieten care era la curent cu proiectul meu faraonic de a sta sase luni dintr-o singura bucata in Romania m-a intrebat cum mi s-a parut viata in Romania fata de cea din Țara Leprechaunilor.

Intrebarea lui mi-a adus aminte o poveste mai veche cu un migrant medieval care dorea sa intre intr-o cetate bogata si bine pazita. Ca orice cetate medievala avea ziduri inalte si porti grele la care stateau zi si noapte paznici inarmati si care ii filtrau atent pe cei care doreau sa intre. (Cam cum ar fi in zilele noastre bulangiii aia in uniforme medievale din aeroportul din Dublin care nu te lasa sa intri in Irlanda cu tuica si tigari).

Iar migrantul nostru medieval, inteligent, nu s-a infipt direct la poarta, ci statea ascuns in boscheti si tragea cu urechea la discutiile dintre paznici si cei care doreau sa intre, ca sa isi faca o idee cam cum decurg interviurile de intrare.

Pe primul venit paznicul il intreaba “de ce vrei sa intri aici, ce te astepti sa gasesti aici?”

“pai o viata mai buna, sefu’, locuri de munca, oameni de treaba, lipsa coruptiei, oportunitati, din astea“.

“la tine acolo de unde vii cum este?“

“aa, acolo sunt oameni rai, corupti, suntem condusi de un tiran, de asta am si plecat“

“du-te inapoi, ca si aici e la fel“

Apoi aceeasi intrebare celui de-al doilea venit. “Cum era la tine de unde ai venit?“

“Aa, pai la mine era excelent, democratie, civilizatie, progres, toleranta, influencerite suple, pe barosaneala“

“pai sa stii ca si aici la noi gasesti cam aceleasi lucruri“

Migrantul nostru medieval era un pic confuz de descrierile contradictorii asa ca iese din boscheti, se duce la paznic si ii spune “'am auzit conversatiile cu cei doi dinainte si nu inteleg cum este de fapt in cetatea asta de aici, e de bine sau e de rau?“

Iar paznicul ii raspunde simplu “aici nu este nici bine, nici rau, este asa cum te astepti sa fie. Daca te astepti sa gasesti ostilitate, coruptie, mizerie, le vei gasi. Daca te astepti sa gasesti oportunitati, liniste, echilibru, le vei gasi. Oriunde te vei duce gasesti fix aceleasi lucruri pe care esti obisnuit sa le gasesti.“

N-am mai apucat sa ii spun prietenului meu povestea de mai sus, ca ne intindeam la povesti si pierdeam avionul. Interviul de (re)acces in Țara Leprechaunilor l-am trecut fara probleme, ca n-am avut nici tuica, nici tigari si oricum n-am asteptari deosebite de la niciuna dintre cele doua cetati intre care fac naveta. Si in Irlanda gasesti AUR, PSD, #muiedragnea, functionari indolenti, cocalari in trafic, gropi in asfalt, all the goodies. Si n-o sa intre in Schengen niciodata, pentru ca nu vrea. Spre deosebire de Romania care nu intra pentru ca nu vrea Nehammer.

Coruptie am gasit in amandoua, oportunitati se gasesc in amandoua, streetfood se gaseste in amandoua.

Si am incalecat pe o sa, si v-am spus povestea despre cele doua cetati asa.