1. Bocitoarele “Beach, please”
Unul din defectele mele care mi-a adus numai belele este ca am opinii nepopulare. Nu fac eforturi sa fiu contrarian, mie imi iese natural. Tine de ADN si de Weltaschauung. Asa ca incerc sa ma tin departe de discutiile care rup istoria in doua, ca acolo de obicei ma asez de partea gresita a istoriei. Ca si Romania de altfel, mereu e de partea gresita a istoriei, dar asta iar e o opinie nepopulara.
Am incercat sa rezist tentatiei sa intru si eu intr-unul din grupurile de bocitoare fata de intamplarile de la “Beach, please”, acelea cu injuraturi de mama, de tara si cu prosti adolescenti care planeaza de pe acoperis pe garduri.
“Lezatii” si “Perspectivarii”
Ii inteleg pe cei care sunt revoltati ca acum face parte din normalitatea noastra ca niste unii cu sinapsele arse de soare sa ne injure tara pe scena, ca na, e usor sa injuri Romania, nu exista consecinte, mamaliga nu explodeaza.
(Daca esti cu adevarat coios injura bre Israelul, ia-te de miturile lor, ca si asa e Vexler supi ca i-a murit la intrare. Legea i-a murit adica, restul sunt doar zvonuri. Sau eventual injura Coranul. Da-i si foc pe scena daca vrei sa arati ca n-ai frica de nimic si nu-ti pasa de consecinte. Je suis “Beach, please”. 😂)
Ii inteleg si pe cei care incearca sa puna lucrurile oarecum in perspectiva “dar vai, si noi am fost la fel la varsta lor, muzica proasta, alcool, vulgaritati si altele”.
Am zis ca “ii inteleg”, nu ca sunt de acord cu ei. Eu la varsta planoristilor ascultam muzica buna si nu foloseam vulgaritati. Acum la batranete m-am mai stricat, citesc softporn din Dughin, Houellebecq si vorbesc ca si cum as avea Tourette.
Darwinismul social
Pe langa cele doua grupuri de bocitoare, “lezatii” si “perspectivarii” mie mi-ar placea daca ar mai exista unul cu cei cu “darwinismul social”. In asta m-as baga si eu sa-mi incerc vocea, in corul celor cu opinii darwinist-nepopulare.
Eu nu ii acuz de nimic pe parintii adolescentilor care cred ca pot plana. Pe baiatul ala de s-a infipt in gard nu cred ca l-a indemnat mama “hai, mama, du-te si mai zboara si tu un pic, ca esti tanar, hai ca poti!” Cu totii avem credintele noastre disfunctionale, care n-au treaba cu parintii. Uite, de exemplu eu cred ca pot manca orice si in orice cantitate si cu toate astea sa slabesc. Sau cred ca pot avea opinii nepopulare si sa ma citeasca lumea cu placere. 😊 Sunt credinte disfunctionale la fel ca oricare altele. Cu totii credem ca putem plana intr-un fel sau altul, indiferent de varsta sau educatie.
Nu cred ca este un esec de parenting daca un pustan dintr-o familie in care se asculta manele ajunge sa mearga la “Beach, please”. E doar un fel de solidaritate intre generatii. Societatea nu are nevoie de consumatori de arta, muzica buna sau carti bune, ci de curieri Glovo, staff la McDonalds, de domni care sa ii ajute pe mesterii de pe santiere si de doamne care sa schimbe pampersii mosnegilor care au ascultat jazz toata viata.
“Beach, please” este un mecanism de darwinism social care repartizeaza tinerii in nise ecologice absolut necesare, acolo unde media mica de la bac nu mai e suficienta pentru repartitie. E nevoie sa intri cumva oficial in secta luzerilor, iar una din ceremoniile oficiale de admitere este “Beach, please”. N-are nicio treaba cu parentingul, ci doar cu repartitia in nisele sociale.
“Beach, please” e un fel de targ de joburi de nisa. Lasati copiii in pace sa mearga sa isi depuna in pasi de dans CV-urile. E interviul lor de angajare.
2. Miorita strikes again
Cateva modificari la Miorita, oaia dresata care urmareste cu atentie si ingrijorare Substackul de expresie romana. Daca nu va intereseaza in mod particular subiectul, dati-i skip, ca e plicticos.
Substack are prostul obicei de a masura numarul abonatilor pe autor si nu pe publicatie. Adica par egzamplu daca cineva e curios ce audienta are “Irlanda.ie” sau “Paradigma.ro” se duce la profilul meu, vede acolo 2.2k si incepe sa il muste invidia. Atata doar ca il musca degeaba. Substack afiseaza la profil suma abonatilor de pe toate publicatiile, deci un numar total diferit.
Pana acum Miorita citea numarul abonatilor din profilul autorilor si il afisa fiecarui articol/publicatie, ceea ce era oarecum fals.
Irlanda.ie are doar 949 abonati, restul pana la 2200 sunt alocati pe la alte stane virtuale iar din motive obscure Substack nu vrea sa ii afiseze separat.
Insa de curand Miorita cea descurcareata a gasit o modalitate sa afle numarul corect si sa il afiseze. Pacaleala era de la Substack, nu de la mine, dar am corectat.
Am renuntat si la iconurile cu evolutia substackurilor de la ou ne-eclozat pana la dinozaur, ca nu parea sa amuze pe nimeni in afara de mine. 😅 Acum Miorita afiseaza vechimea publicatiilor banal, boring in forma de “vechime 10 luni“ etc. Daca vreti iconurile inapoi facem un vox populi.
vechimea newsletterului in ani: 🥚 sub un an, 🐣 1+, 🐤 2+, 🐓 3+, 🦅 4+, 🦖 5+,
Deci evolutia vechimii de la ou la dinozaur se opreste aici.
Am renuntat si la procentul de articole cu paywall, in cele cateva luni de utilizare nu a parut sa foloseasca nimanui, ardea gazul degeaba. Acum fiecare post cu paywall afiseaza doar 🔒, atat. Am sa adaug curand si un filtru, astfel ca articolele cu paywall care sunt mai scurte de un numar de cuvinte (sa zicem 50) sa nu mai fie deloc afisate, ca sunt inutile, n-au continut free pentru ne-abonati. Articolele scurte non-paywall sunt, evident, afisate in continuare, ca fiecare autor decide cat de concis este.
M-am gandit ca poate vreti sa stiti.
3. Ce-am mai citit azi pe Substack
PGM #23, de Olga Marginean, publicat acum 3 ore, după 14 zile, 290 abonati, vechime un an
💬Vrem să mai avem o țară?, de Mihnea Măruță, publicat acum 16 ore, după 14 zile, 4.4K+ abonati, vechime 5 luni
O scrisoare despre fructe de mare, pofte de vară și secretele din adâncuri, de Vieru Iulian, publicat acum 17 ore, după 3 zile, 8 abonati, vechime 8 zile
📜Arheologii din Grecia ar fi găsit templul antic al lui Odysseus, eroul războiului troian și al \, de Alexandru Covrig, publicat acum 18 ore, după 4 zile, 139 abonati, vechime 3 luni
🕵️♂️SRI și evaziunea fiscală (III) - ce mai spune ND, de Rosin Termini, publicat acum 19 ore, după o zi
5 seriale extraordinare despre care nu vorbește nimeni, de Mărcuț Mihai, publicat acum 20 ore, după 5 zile, 64 abonati, vechime 7 luni
🎯Când femeia se ridică, bărbatul clasic intră în panică, de Idei la liber, publicat acum 21 ore, după 6 zile, 43 abonati, vechime 4 luni
Va pupa tata Darwin!
Asta cu stropșeala "oo nu să nu ascultăm manele" și după ne oripilăm că se ascultă ceva muzică de cameră și vidanjă, e precum "nu mănânc zahăr" dar bag îndulcitori și mă mir că mă fac cât malu'. Oh, ou est tu, Adrien Enfant Emerveillment!
Daca cumva mai sunt cititori ca mine care doresc vechimea in dinozauri si puisori, te rog, baga un poll. Mie imi placeau si erau mai rapid de "citit" decat textul