La o bere cu Kafka

Azi noapte am visat ca stateam la o bere cu Kafka, si incercam si noi ca baietii sa identificam niste tari africane dupa imnul lor national si nu ne iesea, ca toate aveau acelasi imn. Toate-s la fel, vorba cantecului popular. Kafka a cedat nervos, si-a taiat venele pe lung iar eu m-am trezit.

Cred ca visul mi s-a tras de la un post recent despre imnuri al unuia din substackerii mei favoriti

Cezar Danilevici

. Un fel de “intoarcerea refulatului”, pardon my French.

Imnurile României

Asa ca m-am extras cum am putut din starea hipnopompica si m-am apucat sa investighez care-i treaba cu imnurile identice.

Trei tari africane, Zambia, Tanzania si Africa de Sud au acelasi imn de stat, melodia este identica, difera doar textul. La Africa de Sud imnul este diferit de el insusi, adica au pus cele cinci strofe in cinci limbi diferite, ca sa multumeasca pe toata lumea, ca sunt multi si nemultumiti unii de altii. Au pastrat o strofa veche in afrikaans si una in engleza si au mai adaugat altele pentru noii veniti la oala puterii.

Trei tari diferite, trei istorii diferite insa toate si-au ales acelasi imn, scris de un Enoch Sontonga in 1897.

Visul avea dreptate. Cat de ne-muzical sa fii, fratele meu lucem absorptivus daca tu nu gasesti un lautar competent sa iti scoata un imn numai si numai al tarii tale, ne-copiat de pe la tarile invecinate? "Invecinat" vorba vine, ca Zambia si Tanzania nu se invecineaza cu Africa de Sud. N-aveti si voi un Dani Mocanu, un Stefan Banica Africanus, un Adrian Pigmeul Minune?

Vi se pare ciudata chestia cu acelasi imn in trei state? Dar stati, asta nu e tot, e ca la tele-shopping, povestea are si o continuare. Doua alte state africane, Zimbabwe si Namibia au avut si ele tot acelasi imn, intre timp au renuntat insa la el. Cinci erau.

Cinci tari independente, cu limbi si istorii diferite au ales sa aiba acelasi imn.

A nu se intelege ca imnul a fost impus de cotropitorii englezi, arza-i-ar focul istoriei sau ca a fost ales simultan la vreo sindrofie a tarilor din Africa. Nope. Imnul a fost ales de buna voie in momente diferite (1961, 1964 etc) de oameni diferiti, in tari libere. Deci da.

Continuam bancul cu imnul? Well, daca e sa mai lungim bancul un pic, in Africa de Sud e de fapt acelasi imn in trei "tari" diferite, si in Transvaal si in Orange! Adica si acolo l-au ales de trei ori. Deci in total a fost ales ca imn national de sapte ori. Babaiatule…

E ca si cum in Romania provincia Moldova si cu provincia Ardeal ar avea fiecare ca imn local tot "Desteapta-te, romane", care, sigur, e in acelasi timp si imn national. Deci Moldova ar canta o data "Desteapta-te, moldovene" in limba locala, apoi "Desteapta-te, romane" intr-o romana cat mai buna. Oh, boy!

Am ascultat imnul asta de vreo doua ori (vi l-am pus si voua in subsol, poate v-am facut curiosi), m-am gandit ca tre' sa fie vreo smecherie cu el de place asa, la toata lumea, o fi ca o manea de succes, un earworm, melodie din aia de se lipeste de timpan ca marca de scrisoare. Eu n-am gasit smecheria, poate o gasiti voi si imi spuneti si mie.

De la povestea asta cu cele foste cinci, actuale trei tari, plus doua provincii ale aceleiasi tari care au cam acelasi imn am inceput sa ma intreb cum ar suna daca "Desteapta-te, romane" ar fi cantat cu alte versuri si in Budapesta si in Sofia? "Desteapta-te, calvine?"

Nu pot decat sa accept ca traim intr-o lume in care "identitate" si "diversitate" sunt niste vorbe de dansii inventate. In care oamenii se copiaza unii pe altii. Inclusiv pe la imnuri. Gata, va las, ma duc sa imi fac cafeaua, ca m-am trezit de tot. Woke sunt deja.