Floricele pe câmpii. Pe câmpiile Substackului.

editia de weekend

1. Noi strategii anti-piscotari pe Substack

Ati observat probabil ca au aparut niste floricele in dreptul unora dintre numele participantilor in jungla ecosistemul Substackului. Pe langa checkmarkurile colorate care existau deja.

Checkmarkurile erau simple, alb inseamna ca purtatorul este un autor care are peste 100 de abonati platitori (exista acum vreo 11 pe substackurile romanesti), portocaliu inseamna ca autorul are peste 1000 de abonati platitori (doar 2 pe substackurile romanesti) si albastru inseamna ca are peste 10.000 de abonati platitori.

Nu exista niciun roman albastru si nici nu cred ca va fi vreunul vreodata, poate doar daca se hotaraste maestrul Cristoiu sa intre pe Substack cu gaina care naste pui vii in colaborare cu Dan Diaconescu care a gasit-o pe Elodia. Dar nici atunci nu e sigur ca ar strange 10k de platitori.

De curand pe langa checkmarkuri au aparut si floricele. Cea cu patru petale inseamna ca cititorul are intre 1-4 abonamente platite, cea cu 5 inseamna 5-10 abonamente platite, cea cu 7 petale inseamna 10+ abonamente platite.

Overlorzii Substack au bagat floricelele fara sa intrebe pe nimeni si fara vreo posibilitate de opt-out. Dupa multe vociferari in public au acceptat sa ofere posibilitatea sa iti faci abonamentul platit privat, ca sa nu vada mama-soacra pe ce dai banii. Ca poate platesti vreun newsletter porn sau far-right sau pentru adulti dislexici, dar mamei-soacre nu i-ai lua un buchetel de flori lunar.

Make no mistake, floricelele Substackului nu sunt simple decoratiuni, ci au o functie psihologica subtila dar importanta: ii marcheaza pe “platitori”, adica pe aia care fac platforma sa functioneze, ca Substack doar din asta traieste deocamdata, din cei 10% luati din abonamente si ii “izoleaza” vizual pe “piscotari”.

Iar pe masura ce presiunea din partea finantatorilor creste, overlorzii Substackului vor inventa noi modalitati pentru a indemna lumea sa faca abonamente platite. Nu conteaza unde, platite sa fie. 😊

Asa ca daca vreti sa intrati in randul oamenilor care au un badge de platitor si nu va vine nicio alta idee mai buna, sa stiti ca la newsletterul irlandez care nu este despre Irlanda pe care tocmai il cititi, oferta de 1 eur/luna e in continuare valabila. O lasam asa pe tot mandatul Sfantului Ilie Saracitorul, ca e criza si nu vrem sa erodam bugetele de bere ale abonatilor din cauza cititului. Numa’ zic. Cate petale are floricica voastra?

2. Ororile AI-ului din China

Un film horror australian s-a transformat din oroarea publicului spectator in oroarea activistilor LGBTQ care s-au trezit ca autoritatile chineze au transformat in film obligatoriul cuplu de homosexuali intr-un cuplu horror de oameni normali, adica oameni de sex opus.

Va trebui sa ne obisnuim cu ideea ca AI-ul va aduce tot mai multe “orori” in viata noastra. Nu toate rele, dupa cum putem vedea in exemplul cu “Together”, in care AI-ul aduce un pic de normalitate. 🙃

3. Batausul de neveste din Canada

Ce faci cand vrei sa vinzi pe Amazon un maiou nenorocit si vrei sa atragi un pic atentia? Ii pui o descriere atractiva, ca la croiala nu prea ai ce adauga. E maiou, nu e rochie de mireasa, ce sa adaugi acolo?

O descriere a unui maiou barbatesc in care sa se regaseasca si vasluianul, si irlandezul si pakistanezul, ca toti sunt preocupati de educatia continua a sotiilor. Descriere care le-a dat cu trigger tuturor purtatoarelor de par albastru din Canada, unde se vinde maioul cu pricina.

Partea nostima este ca “wife beater” nu este o porecla chiar noua. A aparut prima data in anii 1930, na, era criza si oamenii mai glumeau, si apoi s-a consolidat ferm in mentalul colectiv in 1951 odata cu rolul lui Marlon Brando din “Un tramvai numit dorinta” in care personajul principal, unu’ abuziv cu femeile poarta asa ceva.

Cred ca daca aceleasi grupuri de activiste pentru drepturile maiourilor din Canada ar veni in Romania in scurta vreme restaurantele ar trebui sa scoata din meniuri fasolea batuta pentru ca numele evoca dramatic abuzul domestic.

Daca ni se va intampla asta cum credeti ca ar trebui sa rebotezam fasolea batuta, ca sa fie pe placul ONG-urilor feministe?

4. AI-powered browser

Perplexity s-a hotarat sa puna la dispozitie browserul Comet bazat pe AI pentru toata lumea in mod gratuit. Daca prin iulie anuntasera ca Comet va fi disponibil doar utilizatorilor cu abonamente de 200$/luna, intre timp au ajuns la concluzia ca ar fi avut prea putini utilizatori (ya think? 200$/luna? ) si ca ei vor sa fie mai popular. Asa ca de alaltaieri e public si gratuit pentru tot poporul. Zero abonament, nada. Exista doar o taxa de 5$/luna pentru nus’ ce pachet de news, dar nu e obligatorie si oricum, intelepciunea populara ne invata ca trebuie sa ne plateasca altii ca sa le citim stirile (se numeste reclama), nu noi pe ei.

Eu n-am rezistat si mi l-am instalat (micile placeri ale vietii, imi instalez toate prostiile posibile) dar inca nu m-am lamurit cum noul browser AI-powered mi-ar putea face viata mai frumoasa, in afara de sumarizarea paginilor pe care le vizitez, chestie pe care o face foarte bine si Geppetto.

Daca il descarcati si ii gasiti o utilizare interesanta sa imi spuneti si mie, in comentarii sau pe DM.

5. Zeitele minore din Nepal

Inainte sa vin intr-o vizita de lucru de toamna in Bucuresti prietenii m-au avertizat ca Bucurestiul nu mai este etno-orasul pe care il stiam eu, ca daca nu invat un pic de nepaleza nu mai ma descurc. No country city for old men.

Era in mod evident o exagerare, situatia de pe teren mi-a aratat nu e suficient sa stii nepaleza, ai nevoie si de ceva hindi. De ucraineana nici nu mai vorbesc.

Am inceput sa las prejudecatile deoparte si sa ma uit cu alti ochi la nepalezi dupa ce am vazut cu cata pasiune si cat ethos isi fugareau ministrii pe strada ca sa ii bata, cum ii bateau cate putin, cu retinere si arta si lipsa de egoism, ca sa pastreze ministrul in miscare si sa ajunga la toata lumea cate un pic de ministru de batut, ca sa bucure cat mai multa lume. Cat de frumos si-au dat foc la parlament, doar pe la colturi, ca sa arda mocnit si sa bucure ochiul cat mai mult timp. Chapeau!

Asa ca m-am bucurat mult cand am auzit ca in Nepal si-au ales deja noua zeita in buna traditie a zeitelor minore. Aryatara Shakya, o fetita de 2 ani si 8 luni este noua Kumari (=”zeita vie”) si o inlocuieste pe fosta Kumari, Trishna Shakya, care a servit din 2017.

Traditia nepaleza selecteaza fetite tinere (de obicei intre 2 si 4 ani) iar criteriile de selectie includ perfectiunea fizica si spirituala, piele, par, ochi, dinti fara cusur, lipsa fricii (de exemplu, sa nu se teama de intuneric si de barbati) si alte cerinte ritualice.

Nepalezii sunt mult mai perfectionisti decat membrii sectei “Martorii lui Epstein” din emisfera nordica, unde membrii dovediti, ca Printul Andrew nu aveau gusturi asa de fine la zeite. Voi ati vazut cum arata fosta zeita care il santaja pe Printul Andrew?

Noua zeita nepaleza de doi ani, Aryatara va locui intr-un palat si va aparea in public doar in timpul unor festivaluri specifice. A fost deja instalata oficial, a fost purtata pe strazi iar credinciosii si-au atins fruntile de picioarele ei in semn de veneratie. Cei din Bucuresti n-au avut privilegiul asta, si-au atins doar aifonu’ de frunte. Apoi si-au luat gentile de Wolt si Glovo si au plecat, ca aveau livrari de facut.

Din pacate cu zeitele nepaleze e cam aceeasi treaba ca si cu presedintii Romaniei. Daca presedintele in exercitiu e purtat si aratat prin toata lumea, ca sa ii umilim pe toti cu paralimpicul nostru, presedintii vechi sunt adesea uitati si au mari dificultati in a se reintegra in viata sociala. Iliescu de abia mai dadea un interviu pe saptamana la cei 95 de ani, iar ceilalti, mai putin carismatici si verbali, au disparut cu totul. A mai auzit cineva de Iohannis sau Basescu? Si parca mai am avut inca unul, imi scapa acum cum il chema.

Guvernul nepalez le ofera fostelor zeite minore o pensie modesta, aproximativ 110$/luna, un pic peste salariul national. Fostii presedinti romani stau mai bine si in plus au si un birou gratuit, separat de locuinta gratis. Lui Iohannis chiar ii prinde bine biroul extra, ca tocmai i-a luat ANAF-ul inca o casa, asa ca poate sa doarma la birou cand se cearta cu zeita lui. De la o varsta incolo zeitele devin conflictuale, trust me, I’m a psychologist.

Din pacate din Romania nu a participat nimeni la festivitatile alegerii noii zeite nepaleze. Principalul nostru specialist in zeite minore, dl. Irinel Columbeanu ar fi vrut sa participe dar nu i-a permis bugetul, foarte limitat din cauza fostelor zeitelor minore din viata lui.

Asa ca zilele acestea cand va mai comandati ceva de mancare felicitati-l pe baiatul care v-o aduce pentru alegerea zeitei de acasa. Sau dati un print la imprimanta cu zeita si lasati-l la vedere. O sa se bucure.