5

Eroul zilei

5

Incet-incet ne-am obisnuit cu imaginile cu oameni care n-au treaba pe acasa, n-au joburi, nu le place sa citeasca, nu le place sa vorbeasca intre ei asa ca de plictiseala blocheaza drumuri. Ii tot vedem pe internet sau la stiri in fiecare zi.

Este prea putin important pentru ei daca in coloana de masini blocate de ei este o ambulanta in care moare un om, daca niste copii fac pe ei pentru ca nu au o toaleta, daca intr-un taxi se afla cineva care pierde avionul pe al carui bilet si-a dat toate economiile sau daca intr-o masina este vreun somer in urma cu chiria care tocmai isi rateaza interviul de angajare la jobul care l-ar fi ajutat sa supravietuiasca in continuare. Life happens. Iar cei care blocheaza drumul, indiferent de motivele invocate o fac pentru ca stiu ca nu ii pedepseste nimeni si nu ii confrunta nimeni.

Se simt importanti si simt ca au si ei un pic de viata. Viata pe care de fapt o fura de la cei pe care ii blocheaza in trafic: de la bolnavii din ambulante, de la somerii care rateaza interviul de angajare, de la oamenii care au nevoie urgenta la o toaleta.

“Libertatea mea se termina acolo unde incepe libertatea ta“ eco-teroristilor nu li se potriveste. Viata celor care blocheaza drumuri incepe acolo unde pot fura din viata altora.

Este o forma de agresiune abjecta, fara miza, fara finalitate si cu zero caldura umana. Este o forma de terorism soft, care nu te omoara, ci doar iti fura o mica parte din viata. Pe cealalta ti-o va fura maine sau saptamana viitoare.

Un batranel de 77 de ani, fost avocat, satul de mofturile unor descreierati care ziua hartuiesc oamenii pe strada ca sa le pupe picioarele nespalate iar noaptea devasteaza magazine pleaca din US mai la tara, mai la soare in Panama, sa se mai bucure un pic de anii care i-au mai ramas, fara belemisti, antifa, eco-teroristi si care-or mai fi. Atata doar ca vorba neamtului — Schlechtes Beispiel macht Schule — iar exemplul mizerabil cu furat din viata alora la intamplare din US a ajuns si in acolo.

In Panama niste nemultumiti cu viata lor blocheaza un drum, pe binecunoscutul model eco-terorist. Misery needs company. Daca eu ma simt mizerabil cu viata mea de ce sa nu ii fac si pe altii sa se simta la fel? Pentru ca pot, pentru ca merit, pentru ca nu ma pedepseste nimeni pentru asta. Pentru ca politia sta si sparge seminte, nu se deranjeaza pentru atata lucru.

Din coloana de oameni obisnuiti, victime ale “protestului” iese batranelul care ii confrunta pe “protestatari”. Le spune ca el n-are nicio treaba cu ei, ca el vrea doar sa isi continue calatoria iar ei sa faca in continuare ce vor. “Protestatarii” il ironizeaza. Un fel de “si ce-o sa ne faci, ia sa vedem?”

Share

Batranelul scoate din buzunar un pistol si ii ameninta sa plece de acolo. Poate e un pistol de jucarie, poate e doar “teatrical”, din ala de speriat cainii sau poate e real, cine stie? “Protestatarii” il ironizeaza pe batran in continuare “hai trage daca ai cu ce si daca ai curaj”.

Iar batranelul are si cu ce si are si curaj. Si trage. De doua ori. 2-0. Doi “protestatari” vor bloca de acum incolo doar drumurile de acces catre Rai, acolo unde-i asteapta 72 de fecioare. Sau aia cu fecioarele parca sunt alti protestatari.

Batranelul a fost arestat si probabil ca isi va sfarsi ultimii ani de viata in puscarie. Ca un criminal pentru unii, ca o victima a circumstantelor pentru altii sau ca un erou pentru ceilalti. Va face puscarie pentru ca in cazul eco-teroristilor si altor “protestatari” ideea de auto-aparare nu se aplica. Statului i se pare normal ca oamenii obisnuiti sa fie terorizati de cativa distrusi care n-au o viata si incearca sa o fure pe a celorlalti.

Kenneth Darlington este eroul zilei. Cel putin pentru mine. Pentru voi poate este doar un criminal oarecare si e ok.

Nu fiti ingrijorati, eu n-am sa va blochez drumul doar pentru ca avem pareri diferite. E normal sa avem pareri diferite, eco-teroristilor. 😊

Irish stew

  • o serie de peste 20 de supradoze din aceeasi zona din Dublin a atras atentia autoritatilor. Si probabil si a consumatorilor, ca asta e semn de marfa mai “concentrata”.

  • isi mai aduce cineva aminte de miscarea Punk? Eu vag, ii tin minte doar cu acul ruginit in vena, in coma pe treptele garii din Karlsruhe, acolo i-am vazut prima data in viata mea.

Cei din Derry, Irlanda de Nord ii mai tin minte si au facut si o fresca cu ceva trupa punk locala, The Undertones.

Leave a comment

Share

5 Comments
Irlanda.ie
Ură și cultură
Anxietăți suplimentare