Singurul film danez nominalizat la Oscar din 1990 pana la el. Un film exceptional in regia Susannei Bier in care oameni reali au de luat decizii reale (forget Rambo & Godfather). Lucrurile aparent simple sunt cele mai complicate.
Un film fara pistoale, fara cutite, fara sirene de politie, fara efecte speciale. Un film in care vezi decorurile doar daca iti propui constient asta, altfel esti absorbit total de mimica si emotiile personajelor.
Un film caruia ii ghicesti cu greu evolutia, in care nu toata lumea este salvata si in care nu toata lumea trebuie sa plece multumita din fata ecranului la sfarsitul filmului.
Un film despre lupta cu trecutul, despre secrete de familie, despre a avea totul si a pierde totul, un film despre a fi rupt intre doua loialitati diferite si opuse, un film despre sfarsituri si inceputuri.
Un film despre bogatie, despre generozitate, despre entuziasm, idealism si responsabilitate.
Un film in care actorul principal, Mads Mikkelsen a trebuit sa invete hindi pentru rolul lui si a petrecut ceva timp in India inainte de filmari pentru a se imersa in cultura si limba hindi pentru a-si face personajul cat mai autentic.
Un film in care filmarile sunt facute cu camera in mana ceea ce il face sa semene mult cu un documentar.
Un film despre viata si moarte. Un film despre carpe diem.
prim ministrul irlandez refuza ideea de a elimina zborurile interne, pe motiv ca Irlanda nu are aceeasi infrastructura ca Franta.
baza militara britanica unde sunt avioanele care protejeaza spatiul aerian al Irlandei.
o ambarcatiune cu 14 oameni la bord s-a scufundat in largul coastelor irlandeze.
un adolescent irlandez care era inchis la o sectie de politie pentru una, alta a incercat o modalitate inedita de a scapa. S-a folosit de un telefon mobil pentru a ameninta ca daca prizonierii nu sunt eliberati va detona o bomba. Ghinionul lui ca politistii batrani sunt mai sceptici, au vazut multe in viata. Probabil ca va primi puncte suplimentare pentru accentul nord-irlandez folosit la apelul anonim.