Dileme de broască bătrână
"Apa care se incalzeste lent nu e jacuzzi" -- proverb batracian
Acum vreo doua saptamani am luat un suc de rosii dintr-o alimentara de aici de la noi de la tara din Irlanda. Mie nu imi place sa beau vodca asa, direct din congelator, ca barbarii de rusi, eu ii pun suc de rosii, un praf de sare si piper. Intre civilizatie si babarie stau lucrurile mici. Cum ar fi sucul de rosii.
Cand eram la casa zice Fräulein casierita ca s-a schimbat nus’ ce schimbare si de acum incolo sticla de plastic de la sucul de rosii e cu garantie, 0,2 eur. M-am simtit santajat, umilit, manjit cu wokăism. Da’ ce era sa fac, doar nu era sa abandonez sucul de rosii si sa beau vodca ca barbarii de rusi, direct din congelator, asa ca am acceptat garantia si umilinta. Sieg heil!
Peste cateva zile tot la alimentara ma trezesc cu alta garantie, de data asta la apa minerala. Asa vin marile schimbari in viata noastra, cu pasi mici. Babysteps. Ca in povestea cu broasca bagata in apa rece incalzita lent, care se obisnuieste cu greutatile si nu sare afara din oala si in final va fierbe cu acceptare senina.
Eu sunt broasca din aia care ar sari afara si din apa calduta, dar unde broasca ma-sii sa mai sari? Ca toate oalele din jurul nostru par cam la fel. In ce oala sa te mai duci, ca eu am incercat vreo trei pana acum. Oala irlandeza e a patra. De abia m-am obisnuit cu legumele din ea. Dileme de broasca incalzita lent.
Long story short in Irlanda s-a bagat pe nesimtire, pe usa din dos obligativitatea garantiei la tot felul de sticle de plastic. Banuiesc ca si in Romania.
Sigur, in afara de obligativitatea existenta de ani de zile de a preda la centre de colectare a sticlelor si borcanelor sortate pe categorii. Cu amenzile de rigoare. Stiu pe cineva care si-a luat amenda ca a bagat borcane colorate la tomberonul de borcane albe. L-au gasit dupa numarul masinii surprins de camera de supraveghere in timp ce facea infamia. Sa mai zic ca de fapt toate sticlele colectate, colorate si transparente in Irlanda sunt aruncate impreuna in aceeasi remorca, sa nu mai zic? 😊
Banuiesc ca e doar inceputul. Va urma la un moment dat si garantia pentru tabla din conserve sau pungile din plastic. Sau eventual pentru cojile de oua. “Sefu’, noi iti vindem continutul oualelor, nu si ambalajul. Cojile de oua sunt cu garantie, cand ni le restitui iti dam si noi banii inapoi”.
Poate unii dintre voi o sa imi spuneti ca dramatizez, ce mare smecherie douaj’ de centi in plus la o sticla? As putea sa tratez garantia ca fiind un nou mic impozit si sa arunc sticla cu garantie ca si pana acum la tomberonul de plastice, problema rezolvata. Sau daca sunt zgarcit, sa imi iau sacul cu sticle de plastic in spinare, sa ma duc sa le arunc in automat si sa imi recuperez banii, ca saracii.
Iritarea mea nu este legata nici de banii de pe garantie, nici de efortul de a-i recupera. Este legata doar de faptul ca BigBrother ne testeaza si antreneaza obedienta in fiecare zi. Putin cate putin. Ca atunci cand ii dai cainelui comanda “sezi” fara ca pentru tine pozitia cainelui sa prezinte vreun interes real. Te intereaza doar sa asculte noi comenzi tot timpul pentru a deveni din ce in ce mai disciplinat. Disciplina se invata.
Credeam ca sunt singurul usor iritat de noua “nuielusa” cu care guvernantii wokăiți au decis sa ma disciplineze, asta cu douaj’ de centi per sticla. Se pare ca nu sunt singurul. Dupa ce zic ziarele irlandezii nu sunt prea impresionati si o trateaza cu jet si bolta. Adica ignora garantia.
Desi a accepta “garantia“ ca pe o scumpire tot o atitudine de broasca adaptabila la apa calduta este. Pe asta se si bazeaza BigBrother ori de cate ori inventeaza ceva nou pentru noi. Pe adaptabilitatea noastra, a broscutelor. Oac-oac.
De aici si dilemele mele de broasca neiubitoare de apa fiarta: sar din vreme in alta oala? In oala cui? Ca mai nou cam toate oalelele europene, oricat de stralucitoare ar fi stimuleaza importul de broaste raioase si incalzirea lenta a apei.
Ma bucur in continuare de apa calduta dar tin si preventiv un ochi pe termometru? Dileme de broasca batrana.
“Apa care se incalzeste lent nu e jacuzzi“
— proverb batracian
Si in Romania s-a introdus garantia la unele ambalaje. Am ratat vreo 4-5 lei pana m-am prins.
Si-n Romania s-a bagat treaba cu garantia -- cu surle si trambite, asa cum fac romanii cu orice chestie gandita pe jumatate, scrisa pe genunchi si implementata din fuga calului. Dupa 2-3 luni, cifrele sistemului sunt patetice - nu numai dpdv al succesului la public, dar si din prisma proastei implementari (2 centre de reciclare operationale, din 14-17 planificate). Bravul nostru ministru de resort a cerut deja o extensie de 6 luni a perioadei de implementare :)))