Imaginati-va un sofer incepator care ii cere sfatul unui sofer cu multa experienta despre cum ar trebui sa conduca la un drum lung ca sa ajunga cu bine. Ce i-ar putea spune? Ce sfat i-ar putea da? Sa conduca cu atentie? Sa faca pauze dese in care sa se odihneasca? Sa fie atent la drum?
Toate acestea le stie si soferul incepator. Si multe altele. Nu exista niciun secret mare pe care soferii cu experienta il afla la un moment dat si apoi il tin ascuns de soferii incepatori. Nu exista niciun "Holy Grail" al condusului in siguranta la drumurile lungi. Daca ar fi existat ar fi fost invatat in scolile de soferi.
Ghinioanele si problemele ii pandesc la drumul lung pe toti soferii, si incepatori si cu experienta, pentru ca vin din lumea exterioara, nu depind de soferi. Si cu toate acestea, statistic vorbind, soferii cu experienta au mai putine "ghinioane". Mai putine pietricele in parbriz. Mai putine pene de cauciuc. Etc.
Companiile de asigurare stiu asta si de aceea primele de asigurare pentru incepatori sunt semnificativ mai scumpe. Pentru ca incepatorii au mai multe ghinioane.
"Secretul bine ascuns" pe care il cauta incepatorii sta de fapt in micro-deciziile pe care le luam cu totii in orice moment din viata noastra, indiferent ce facem. Unele decizii sunt bune, altele mai putin bune. In final facem ceva mai bine decat alti (sau mai prost) nu in urma unei decizii unice, de viata si de moarte (desi exista si din acelea, mai rar, dar exista), ci un urma unei serii foarte lungi de decizii mici, imperceptibile. Atat de mici ca de regula nici nu le consideram decizii.
De exemplu in cazul unui sofer cu experienta de a conduce, contra-intuitiv, mai aproape de axul drumului, acolo unde pare mai periculos. Insa pericolele mici sunt la marginea drumului, mai multe cuie si cioburi, mai multe pietricele, animale, nu la mijlocul drumului. E o decizie, probabil inconstienta care luata des il face pe un sofer experimentat sa fie mai in siguranta decat un incepator. Si tot asa.
Cheia succesului — atat cat exista o cheie a succesului — arareori sta intr-un "secret" clar transmis din generatie in generatie. Sta insa in aceste decizii foarte mici si foarte dese care maresc probabilitatea sa obtinem rezultatul asteptat. In cazul soferului cu drumul lung sa il termine cu bine. Fara pietricele in parbriz, fara zgarieturi, fara pene de cauciuc.
Sau daca am vrea sa 'gamificam' asta (scuzati barbarismul) am putea spune ca scopul jocului nu este sa nu gresim, ci sa gresim mai rar decat ceilalti.
Situatia deciziilor mici si dese e prezenta in aproape tot ce facem. Este experienta pe care o are orice persoana care a tinut mai multe diete in viata ei. Cauta ani de zile acea dieta magica prin care sa slabeasca. Toate dietele par sa functioneze pentru un timp scurt iar apoi nu mai functioneaza. Cauta solutia magica. Secretul ascuns al slabitului. De ce unii pot si altii nu? Sunt micro-deciziile care fac diferenta.
Sau o persoana care vrea sa invete sa joace la bursa. Un om inteligent absoarbe foarte repede partea teoretica necesara tradingului, in 2-3 saptamani, citeste cateva carti, urmeaza un curs bun, isi ia notite, isi face un plan iar apoi observa ca lucrurile merg prost. Tot mai prost. Statistic vorbind pana la 90% din incepatorii la burse pierd bani. Nu pentru ca nu sunt inteligenti, nu pentru ca nu au invatat ce trebuie (bine mai sunt si din aia, dar foarte putini). Nu pentru ca inca nu au aflat de "Holy Grail", pentru ca acesta nu exista.
Ci pentru ca — da, ati ghicit corect — micro-deciziile lor bune nu sunt suficient de multe ca sa incline balanta in favoarea lor. Nu exista o decizie unica rea pe care o iau. Ci doar raportul micro-deciziilor rele/bune nu atinge masa critica de care au nevoie sa fie pe plus.
De aici si gluma din titlu, "deciziile mici si dese, cheia marilor succese". O parafraza la gluma cu pauzele dese. Potrivita, pentru ca pana la urma si pauzele sunt tot niste micro-decizii, nu-i asa?
Foarte putini dintre noi sunt dispusi sa se gandeasca din cand in cand la lucrurile marunte pe care le fac bine sau prost. Adica micro-decizii bune sau rele. Iar apoi sa isi propuna sa elimine pe rand cate una din micro-deciziile suboptimale. Atunci cand ne gandim la progres si la dezvoltare personala ne gandim in primul rand la decizii mari, “serioase” si nu la maruntisuri. Si cu toate acestea diferenta intre cei fac bine ceva si cei care fac acel ceva mai putin bine sta tocmai in “maruntisuri”. In micro-decizii.
Care sunt deciziile marunte pe care le luati des si care credeti ca va ajuta sa faceti ceva bine? Ce sfaturi i-ati da unui incepator?
Gata, ma apuc de scoala de soferi ca nu mai tine! Super post! Ce decizii mici iau eu? Presupun ca la varsta asta deja multe sunt automatisme, sa fiu atenta, sa ascult, sa ma organizez, dar toate si-au inceput viata ca o alegere/ decizie. 💐
E nevoie de foarte multa atentie pentru a gestiona deciziile mici si e nevoie de capacitatea de a invata din experienta lucrurilor (aparent) mici. De regula ceea ce ma ajuta pe mine sa fac lucrurile mai bine este sa schimb ce nu a functionat.