David Lynch
Astazi 20 ianuarie David Lynch ar fi trebuit sa schimbe prefixul, sa treaca pe 80. Nu i-a mai prins, ca acum cinci zile s-a hotarat sa se dea jos din autobuz si sa isi incheie calatoria impreuna cu noi.
Habar n-am ce va spune voua David Lynch, eu am auzit prima data de el prin anii ‘80 cand in Romania incepuse febra videocasetelor cu tot felul de filme random.
In perioada respectiva am vazut la plezneala sute de filme, fara sa stiu bine cine sunt regizorii sau actorii sau chiar tema. De cele mai multe ori stiam doar numele filmului, si acela in traducerea aproximativa a doamnei Irina Nistor. Dar la aceste filme vazute la plezneala fara sa imi pese cine/de ce/despre ce/cum le-a facut, filme sa fie, din cand in cand cate unul imi dadea cu virgula si ma scotea din agnosticismul meu filmic (scuzati expresia abraziva, dar nu imi vine alta mai buna pe loc si ma grabesc sa termin de scris, ca am ciorba pe foc, eu sunt din secta “barbatii la cratita”).
“Eraserhead” si “The Elephant man” au fost doua din acele momente cand am oprit videocasetofonul si am intrebat cu voce tare “ba, cine a facut filmul asta?” Asa am aflat de unu’, David Lynch. Nu stiam cum arata, nu stiam cine e, stiam doar ca trebuie sa vad in continuare filme facute de el. Asa ca atunci cand a aparut “Twin Peaks” stiam dinainte ca trebuie sa il vad.
In urmatorii zece ani am mai vazut pe sarite cate un film de-al lui pana cand am avut din nou un moment de oprit videocasetofonul. “Mulholland Drive”. Glumesc, in 1999 cand a aparut filmul nu mai erau la moda videcasetofoanele. Exista voci care spun ca “Mulholland Drive“ ar fi cel mai bun film din secolul 21. Sau daca nu cel mai bun, in orice caz printre cele mai bune. Mie nu imi plac topurile acestea cu “cel mai bun”, sunt riscante. Dar “Mulholland Drive” este genul de film care, daca nu stii prea multe despre el iti vine sa te opresti si sa te intrebi “ba, cine a facut filmul asta?“
L-a facut un tip care astazi ar fi trebuit sa implineasca 80 de ani. Asa ca in loc de urari de “la multi ani“ putem sa ii revedem unele din filme. Sau toate, chiar si cele mai putin cunoscute.
"Life should be blissful, and blissful doesn't mean just a small happiness. It's huge. It is profound."
David Lynch
Aveam un feeling ca vei scrie ceva despre Lynch. Da, Mulholland Drive e un film "de văzut". Eu cred ca l-am vazut pe la ProTV, intr-o vreme cand mai rulau filme de calibru la ore decente pentru un scolar. Am fost prea mic pentru perioada casetelor video, imi mai amintesc doar Papillon-ul lui Steve McQueen si o chestie cu o mana insangerata, care nu m-a lasat sa dorm cateva nopti la rand.
.
Ah, si mai retin cat de lipsiti de imaginatie erau americanii, care stiau numai doua injuraturi: du-te dracului! si ticalosule!... Sau, oare, Irina Margaret Nistor ii facea sa para asa? :))))
.
Iar Lynch sigur nu si-a incheiat calatoria. Mai degraba a trecut intr-o alta etapa, intr-un plan existential pe care cei mai multi dintre noi nici macar nu ni-l putem imagina.
Abia asteptam sa vad urmatorul episod din Twin Peaks. A fost un regizor de film care a reusit sa transpuna pe ecran subtilitatea lumilor dintre lumi, a lumilor intrepatrunse, sa nu ofere explicatii gratuite, ci sa pastreze MISTERUL, ceea ce cam greu mai vezi acum in filme.