Cum se refuza o invitatie la nunta?

Probabil ca v-ati confruntat si voi cu povestea asta cel putin odata in viata. Primiti o invitatie la o nunta la care nu vreti sa mergeti. Motivele pentru care nu vreti sa mergeti pot fi multe.

Poate aveti alte angajamente in perioada respectiva, poate nici cei cu invitatia n-au fost la nunta voastra, poate n-aveti bani sau poate doar v-ati ingrasat si nu mai intrati bine in costumul ala bun pentru nunti. Motivele pentru care nu ati vrea sa mergeti la o nunta pot fi multe.

Pe de alta parte stiti ca un refuz al unei invitatii de nunta are consecinte. S-ar putea ca cei care v-au facut invitatia, mire, mireasa, nasi sa ramana supi si nu va mai raspunda pe viitor la telefon. Sa n-aveti cui sa cereti un pic de curent cand o sa ramaneti blocati in trafic in cu bateria goala. Mie chiar asta mi s-a intamplat acum multi ani. Baiatul de la care mai luam eu curent cand imi murea bateria la masina m-a invitat la nunta, eu n-am mers ca am fost ocupat (parol, chiar am fost) si de atunci si el a fost ocupat cand ramaneam fara curent. A trebuit sa imi gasesc alt furnizor.

Invitatiile la o nunta cer un raspuns clar, pozitiv sau negativ, ca sa stie si oamenii aia cate sarmale fac. Raspunsul pozitiv e clar, zici “da” si nu mai adaugi nimic, stii ca se bucura, raspunsul negativ e ala mai cu probleme.

Poti sa zici un “nu” sec si atat, ca neurodiversul sau poti sa inventezi o scuza savanta, emotionala, atat de bine facuta incat chiar daca n-ai fost la nunta or sa te invite si la botez. Si sa iti trimita si un pachetel cu prajituri ramase de la nunta. Anexarea unui certificat medical care sa certifice incapacitatea de a participa la nunta ar putea ajuta, dar nu e o practica curenta. 😊

O invitatie la o nunta la care nu vrem sa mergem dar nu e bine sa o refuzam e o dilema serioasa. E ca in discursul calului nazdravan din povesti: daca vei merge exista consecinte negative, daca nu vei merge exista consecinte negative. Nu exista varianta 100% buna sau sau rea. Ce alegem?

Dilema invitatiilor la nunta exista si la case mai mari. Unde miza e mult mai mare decat costumul in care nu mai intram ca ne-am ingrasat sau privirea melancolica a miresei cu care ne-am imbatat de cateva ori in Vama Veche inainte sa il cunoasca biblic pe mire if you catch my drift.

In 1981 presedintele Irlandei Patrick Hillery a primit o invitatie la nunta printesei Diana. Aparent un gest civilizat intre vecini care se inteleg bine, despartiti doar de Irish Sea. Iar dl. presedinte garantat nu avea probleme cu costumul ala bun, sa isi ia liber de la serviciu sau cu darul, ca banuiesc ca n-a fost nunta cu darul in plic.

Avea bune motive sa accepte invitatia, mai ales ca Irlanda nu avea niciun interes sa tulbure apele cu Marele Frate de la Rasarit, cam cum face Moldova acum. Pe de alta parte invitatia venea intr-un moment politic foarte prost, dupa moartea in puscariile britanice din Irlanda de Nord prin greva foamei a unui dizident irlandez. Publicul irlandez era inca foarte emotional dupa intamplare iar presedintele Irlandei mergand la nunta mostenitorului coroanei britanice ca sa danseze gaina ar fi aratat cam ca dl. Iohannis mergand in Dubai de ziua nationala a Romaniei sa danseze camila.

Atata doar ca daca presedintelui Romaniei nu ii pasa ce cred romanii si el s-a dus anul asta de 1 Decembrie in Dubai, presedintele irlandez din 1981 avea mai multa inteligenta politica si era mai precaut.

Asa ca dupa ce a cantarit pro si contra presedintele Hillery a decis ca nu merge la nunta. Decizie inteleapta, mai ales ca dupa cum a aratat viitorul nici nu a fost cine stie ce casnicie, ca mireasa nu era wife material. Curvăsării cu antrenorul de cai, scandaluri in public, gravida cu arabii, in fine.

Acum veneau urmatoarele doua dileme, CUM sa refuze si CAND sa refuze. Ministerul de Externe irlandez l-a sfatuit pe presedintele Hillery printr-o nota ca ar fi “necurtenitor” sa o faca dupa alegeri, ar fi sunat prea politicianist. De asemenea un refuz prea timpuriu ar fi sunat prea nepoliticos. Ca atunci cand iti da unu’ o invitatie la nunta si tu refuzi inainte sa deschizi plicul. Nota Ministerului de Externe il sfatuia de asemenea pe presedinte sa ofere o “scuza diplomatica” pentru refuz si il avertiza ca deasemenea nu scapa nici de gura presei, si presa va cere o explicatie pentru refuz. Nu e usor sa refuzi inteligent o invitatie la nunta, eu il inteleg saracu’ om, been there, done that.

Termenul-limita pentru RSVP-ul invitatiei la nunta era de 26 iunie 1981. S-a tot lucrat la raspunsul ideal pentru refuz, nu l-au gasit, e greu sa gasesti un refuz bun, asa ca in data de 26 iunie, care era data-limita pentru raspuns si se simtea disperarea in aer, ambasadorul irlandez din Londra a respirat adanc si a transmis familiei regale britanice ca “datorita unor angajamente anterioare presedintele irlandez nu poate participa la nunta”. Asta a fost raspunsul pe care l-au gasit. Atat s-a putut.

Nunta a fost dupa cum stim ca in povesti, a fost vazuta la televizor de 750 de milioane, a fost unul din cele mai mediatizate evenimente din istorie.

Si mirii au trait fericiti pana cand antrenorul de calarie (si ceilalti multi altii de dupa el) i-au despartit. Iar relatiile dintre cei doi vecini de peste Irish Sea n-au fost in niciun fel tulburate ca presedintele irlandez s-a fofilat sa dea darul. Zece ani mai tarziu Dublinul si Londra semnau si Acordul de Vinerea Mare.

Voi ce faceti cu invitatiile la nuntile la care nu vreti sa mergeti? Cum le refuzati? Ca nu e simplu. 😊