Cruciada copiilor
De cateva zile ascult cu emotie si empatie avalansa de strigate de durere a oamenilor suferinzi de pe urma inceperii mandatului lui Trump, preotese episcopale, functionari publici care nu mai pot “lucra” de acasa, militari angajati pe criterii rasiale sau simpli tineri care nu isi mai pot acum schimba sexul in fiecare dimineata cand isi beau cafeaua. Pentru ca a venit Trump.
Unul dintre aceste strigate de durere mi-a atras atentia in mod deosebit. Este vorba de un adolescent care este suparat pe Trump pentru ca i-a gratiat tatal si este disperat ca tatal i se va intoarce curand acasa.
Partea interesanta este ca tatal a ajuns in puscarie turnat chiar de fiul lui, pentru participarea la evenimentele de acum patru ani de la Capitoliu.
Greu de spus ce inseamna “participare”, si mai greu de spus ce inseamna “evenimente”. Este adevarat ca Reffitt-tatal a dat un pic tarcoale cladirii Capitoliului in 6 ianuarie si avea in buzunar si un pistol (pe care il detinea legal). Nu l-a folosit, ca n-a avut la ce, dar faptul ca l-a avut la el l-a ajutat sa ia cea mai mare pedeapsa dintre toti “rasculatii” de la Capitoliu. 89 de luni. Aproape opt ani de puscarie pentru simpla plimbare prin oras, ca Reffitt-tatal nu a intrat deloc in Capitoliu, doar i-a dat tarcoale, plimbare care se terminase pentru el cu bine. Noroc cu fiul lui, care l-a ajutat ca in final sa se termine prost de tot.
Guy Reffitt, domnul care s-a plimbat cu pistolul in buzunar este unul dintre cei peste 1500 de gratiati de Trump zilele acestea in legatura cu evenimentele de la Capitoliu de acum patru ani. Cei 1500 au fost condamnati doar pentru a pregati condamnarea lui Trump care insa nu a mai avut loc. N-a fost sa fie, pentru ca nu orice partid beneficiaza de o Codruta Kovesi, eficienta, tacuta si creativa, lean, mean, killing machine.1 Trump n-a mai fost pana la urma condamnat, dar cei 1500 de idioti utili pana la gratierea de ieri au pierdut patru ani de viata. Se mai intampla.
Sa revenim la tanarul Jackson Reffitt. Deci strigatul lui de durere vine la auzul faptului ca Trump l-a gratiat pe tatal lui si astfel tatal se va intoarce curand acasa. Nu ca ar exista riscul sa dea nas-in-nas cu el, tanarul nu mai locuieste demult acolo, pentru ca restul familiei, mama, surori nu mai vor sa aiba nimic de-a face cu el. Familia a considerat ca nu e normal sa iti torni tatal la FBI doar pentru ca nu te intelegi grozav cu el si l-a dat afara din casa. Nu e normal sa iti reglezi conturile cu parintii turnandu-i la politia politica. In cazul lui, FBI-ul.
Copiii care isi toarna parintii pentru crime reale sau imaginare au fost tot timpul o tema sensibila in istorie. Atat de sensibila ca nici macar AI-ul nu vrea sa ma ajute sa caut mai multe surse, sunt pe cont propriu.
Probabil ca cel mai celebru caz de copil care si-a tradat parintii a fost Pavel Morozov, care la varsta de 13 ani si-a turnat tatal politiei politice din URSS, turnatorie care s-a finalizat cu executarea tatalui. Sovieticii erau destul de eficienti in sensul asta. Tanarul Morozov care si-a facut datoria fata de patrie n-a apucat insa sa se bucure prea mult de reglat conturile cu tatal pentru ca restul familiei, un unchi, cei doi bunici si un var l-au omorat, ca sa vada si el cum sta treaba cu moartea. Apoi autoritatile sovietice au incheiat definitiv povestea, executandu-i pe bunicii criminali si i-au facut tanarului martir Pavel Morozov mai multe statui raspandite in cei 22.400.000 km2 pe care ii avea atunci imperiul sovietic.
Incerc sa rezist tentatiei de a cauta prea multe explicatii psihologizante pentru situatiile in care un copil/adolescent se rafuieste cu propriul tata turnandu-l la politie. Sa o dam pe explicatii Oedipiene si sa cautam fotografii sexy cu mamele.
Dar cateva lucruri se vad cu ochiul liber, nu trebuie sa fii vreun expert ca sa le vezi. In primul rand orice copil traieste o anumita tensiune si confuzie intre loialitati. Invata devreme in viata ca loialitatile sunt impartite, de exemplu cand este intrebat de mic “tu cu cine tii, cu tata sau cu mama?” Apoi invata ca loialitatea fata de propria familie este diferita fata de cele fata de clan, trib, patrie, prieteni sau ideologii ale momentului.
Apoi invata ca un tata nu este o Vaca Sfanta, este vulnerabil si ca poti scapa de un tata de care nu esti multumit turnandu-l la politie. Iar daca traiesti intr-un sistem totalitar ca URSS, Germania nazista, Cambogia, Coreea de Nord sau Statele Unite ale Partidului Democrat sansele sunt maxime ca turnatoria sa isi atinga scopul si sa scapi de nenorocit.
Pavlik si Jackson sunt exemple extreme, unde conflictul dintre copii si tati a fost si ideologic. Sau in primul rand ideologic. Dar exista in lumea vestica nenumarate exemple mai putin dramatice in care copiii si-au reclamat parintii la autoritati pentru “comportament abuziv” doar pentru ca parintii au ridicat tonul la ei sau au refuzat sa le cumpere telefonul preferat. In aproape orice tara vestica exista linii telefonice anonime unde copiii pot sa isi toarne parintii.
De exemplu, in Norvegia anilor 2000 o adolescenta si-a reclamat tatal pentru abuz sexual. Tatal a ajuns la puscarie, cum era si normal, iar cativa ani mai tarziu tanara a recunoscut ca faptele reclamate nu s-au intamplat niciodata ci doar a vrut sa se razbune pe tatal prea autoritar.
Daca ne uitam un pic la copiii/tinerii care isi toarna tatii la orwelliana Politie a Gandirii observam un pattern simplu.
copiii si tatii cred in lucruri diferite.
Jackson Reffitt credea (crede inca) in religia wokista, in climate scam, in ideologia de gen si il ura de moarte pe Trump. Tatal lui in schimb era un mare admirator al lui Trump.
Pavlik Morozov credea in “cea mai buna dintre lumi” construita in URSS, despre care auzea la scoala in fiecare zi, in timp ce tatal lui facea contrabanda si dispretuia regimul comunist.
tatii sunt autoritari sau au un comportament abuziv cu copiii
La intersectia dintre aceste doua realitati psihologice apar cate un Pavlik sau un Jackson. Care sunt laudati de autoritatile momentului pentru curaj si eroism, apoi dispretuiti de restul familiei, sunt izolati, insingurati si traiesc pentru restul vietii cu consecintele gestului lor.
Este una din formele prin care Lumea Noua se rafuieste cu Lumea Veche. Cruciada copiilor.
Voi ce ati face daca copiii v-ar trada si v-ar turna la politie pentru fapte reale sau imaginare?
am pastrat partea cu lean la Codruta doar pentru rima. Stim cu totii ca era grasa.
Well... nu stiu ce-as face.
Nu m-am inteles si nu ma inteleg cu taica-miu - si nu ma inteleg cu fiu-miu (bine, cred ca S. e in perioada in care-si masoara succesul in viata dupa numarul venelor care plesnesc in cei din jurul lui).
Nu m-am gandit niciodata la o abordare extrema si tampita. Si sper ca nici S. nu va pune in practica o idee din asta, pentru ca n-am nici cea mai vaga idee cum as reactiona.
Pfoa, ce subiect ai ales. Imi place cum l-ai abordat, ca ai reusit sa nu tii partea nimanui.
Toti copiii au momente si perioade in care isi urasc din tot sufletul parintii sau macar pe unul dintre cei doi (cand sunt doi). Dar de aici pana la denuntare e cale lunga. Din fericire relatia mea cu fata e minunata, m-o fi urat ea din cand in cand, dar iata ca am scapat :))