1. Crizele ne fac mai prosti
Cineva si-a exprimat mai delicat la postul meu de ieri rezervele legate de faptul ca in timpul crizelor nivelul de inteligenta al indivizilor tinde sa scada. Apreciez delicatetea.
Voiam doar sa il asigur azi ca nu era vorba de vreo gluma, licenta poetica sau “studiu facut de specialistii britanici” sau vreun institut mirelpaladist de buzunar.
Ca in timp de criza sau stres intens complexitatea cognitiva scade este o idee absolut nedisputata din psihologie si stiintele cognitive si care in afara de faptul ca se vede cu ochiul liber are si ceva studii si experimente in spate. O sa pomenesc azi de cel mai cunoscut dintre ele, ca sa nu ne lungim.
Cand spunem “complexitate cognitiva” ne referim la abilitatea de a percepe si intelege perspective multiple, care pot contine (de obicei contin) informatii contradictorii si multa ambiguitate.
In situatii de criza sau de stres ridicat aceasta abilitate scade dramatic, iar noi oamenii avem tendinta sa revenim la setarile din fabrica:
gandire binara (alb-negru, binili vs aia rai, Olimpicul vs Semiomul etc)
stereotipuri (eg tot ce e ieuropean e bun)
tendinte autoritare (vezi exemplul de mai sus, cu ieuropeenii)
judecati morale simplificate (“curva aia de la etajul doi cu jeepul ala scump si chilotii la vedere, ca din ce altceva si-a cumparat jeepul?”)
Cel mai serios studiu despre cum ne comportam in situatii de criza a fost facut de doi psihologi americani specializati in psihologie sociala, Susan T. Fiske1 and Shelley E. Taylor2 si care si-au publicat concluziile in cartea “Cognitive Miser” in 1984. Intr-o traducere aproximativa “Zgarcenia/Economia Cognitiva”3 conceptul este unul important (si neplacut) in psihologia sociala.
Zic neplacut, ca na, si psihologii sunt oameni, e neplacut sa stii ca devii mai prost pe timp de criza, mai ales ca de o vreme incoace omenirea o tine dintr-o criza in alta, ocazii de a fi prost sunt destule. Ultima generoasa am avut-o cu totii in 18 mai, dar hai sa revenim la studii. 🙃
Studiul facut de cei doi americani in 1984 a dus la formularea unei teorii a economiei/zgarceniei/parcimoniei cognitive (nu stiu daca e vreo traducere consacrata in limba romana, poate ma ajuta vreun suflet milos, no joke) in care idea principala este ca oamenii sunt “zgarciti cognitiv” adica tind sa isi conserve efortul mintal ori de cate ori e posibil.
Gen te irita soacra cu ceva, nu mai stai sa ii cauti explicatii psihologizante ca a avut o copilarie chinuita, experiente sexuale dificile, parteneri abuzivi sau a fost adoptata, ci tragi pe loc concluzia ca soacra e rea si gata. Eventual, mai bagi inca un bias cognitiv in priza si tragi concluzia ca toate soacrele sunt rele, asa ca nici nu mai merita sa incerci sa o inlocuiesti cu alta. O pastrezi pe asta, ca toate-s la fel.
Teoria lui Fiske & Taylor a primit ulterior si unele validari biologice, cum ar fi observatia ca hormonii stresului impacteaza functionarea cortexului prefrontal, responsabil de rationamentele complicate.
Cu alte cuvinte, cand dam de o criza sau mai bine zis da criza peste noi, tindem sa revenim la stereotipuri, ne atrag narativele populiste si autoritare, incepem sa cautam tapi ispasitori prin boschetii din viata noastra (de exemplu cautam peste tot “putinisti”, indiferent ce-or mai fi si aia) si cautam certitudini si nu nuante. Atata doar ca viata e complexa, are multe aspecte si nu vine cu certitudini, putinistii mei.
Daca ii surade cuiva idea de a discuta mai mult pe aceasta tema poate organizam intr-o zi o sezatoare pe chatul substackului, ca si asa ma omoara cu zile Substack ca trebuie sa imi activez chatul, dati un comment daca v-ar tenta discutia.
Nu mai insist, deci, da, chiar devenim mai simpluti in gandire cand da criza peste noi. E pe bune, nu e vrajeala.
2. 🐑 Miorițometrul din 22 iunie: 28 articole noi
📝 Cel mai lung articol: 4914 cuvinte,
✂️ Cel mai scurt articol: 41 cuvinte,
🧠 Cel mai dificil de citit articol: 74.4 scor LIX,
😌 Cel mai ușor de citit articol: 26.0 scor LIX,
⏳ Revenit după cea mai lungă pauză: 15 zile,
🧑🤝🧑 Articolul cu cel mai mare public: 237000 abonați,
categorii: none (1), Ψ (1), ✝️ (1), 🌱 (6), 🎭 (1), 🎯 (2), 🏛️ (1), 👪 (1), 💊 (1), 📜 (2), 📢 (6), 🕵️♂️ (1), 🤡 (1), 🧵 (3), 🔒 (2)
3. 🐑 Miorițometrul saptamanii no. 25
Astazi 🐑 vrea sa se bage in seama mai mult si insista sa vina cu cateva statistici saptamanale, interesante crede ea.
Deci in saptamana care tocmai se incheie pe substackurile romanesti au fost asa:
206 articole in toata saptamana, avand 113 autori, cumuland un total de 259974 de cuvinte, trimise catre un total de 534996 de abonati (cumulati pe publicatii).
Cele 206 de articole au avut un scor mediu LIX de 43.8, adica aproape identic cu media celorlalte publicatii.
Bine, nu stiu cat de bine “numarati” sunt cei 534996 de abonati, ca s-ar putea ca unii sa fie ca votantii lui Dragnea. Adica mie asta e prima idee care imi vine in minte cand vad un substack romanesc cu 237000 de abonati, ca multi sunt pe listele electorale ale publicatiei respective fara sa stie. Dar daca asta e valoarea raportata de Substack, pe asta o folosim.
Deci asta a fost Miorița saptamanala.
As a side note, in fandoseala ei, Miorița a incercat marea cu degetul si a scanat si categoriile Substackului, atat cele oficiale (cele din leaderboard, “News”, “Politics” etc) cat si cele neoficiale (eu am gasit vreo 300 de categorii nedocumentate, fara nume oficial, va povestesc despre ele daca sunteti curiosi, poate facem schimb de ponturi) si nu a gasit nicaieri pomenit niciun substack romanesc. Adica poate este undeva mult in josul paginii, dar nu intre primele 20 de rezultate, ca mai mult n-a avut Miorița rabdare sa se incarce pagina. Deci momentan “Miorița Internationala” mai are de asteptat, nothing juicy there. Si, nu, nu exista o categorie dedicata special substackurilor romanesti, am cautat dupa ea de mai aveam putin si isi actualiza Substackul strategia anti-boți, deci momentan Miorița n-are concurenta. Daca vreti o lista cu ce apare nou pe stackurile romanesti doar cu Miorița rezolvati.
4. Ce-am citit dintre stacksurile de astazi?
Nu prea multe si mai mult pe diagonala, ca m-a solicitat 🐑 cu statisticile.
Portretul lui Dorian Gray, Oscar Wilde, de Ramona Boldizsar 🥚0.6k, acum 3 ore , după 15 zile (de citit 25 min), LIX 41.5
🕵️♂️ Lectura de duminică serviciile lor, serviciile noastre, de Frumentarius 🐤0.9k, acum 5 ore , după 3 zile (de citit 10 min), LIX 53.6
📢 Presa tradițională pierde în continuare meciul cu influencerii și social media, de Vlad Dumitrescu 🐣0.8k, acum 5 ore , după 4 zile (de citit 5 min), LIX 52.2
🎭 Scurtă istorie apocrifă a dacilor liberi, de Andrei C. 🐤, acum 20 ore , după o zi (de citit 5 min), LIX 45.9
🌱 O vară ca-n Spania, de Anastasia Condruc 🥚0.1k, acum 24 ore , după 6 zile (de citit 6 min), LIX 36.4
5. Lista stackurilor zilei
Un abonat m-a intrebat acum cateva zile de ce nu poate primi pe email lista stacksurilor zilei si de ce trebuie sa intre de fiecare data direct pe pagina stacks.
Raspunsul e simplu, nu am vrut sa testez rabdarea nimanui trimitand 2 newslettere zilnic. Ca poate nu toata lumea este interesata de “stacks”, lista articolelor publicate pe substackurile romanesti pe care o compilez eu zilnic.
Dar intrebarea lui e perfect justificata, asa ca m-am gandit la o varianta de compromis, care sa nu irite pe nimeni si totusi sa ofere aceasta posibilitate celor care vor sa primeasca automat update-urile listei.
Incepand de astazi exista o noua sectiune pe irlanda.ie, numita “24h”, pe care abonatii existenti si cei noi NU o primesc automat si pe care daca vor sa o primeasca va trebui sa se aboneze manu propria aici: irlanda.ie/account
Evident ca pentru a va putea abona la “24h” mai intai trebuie sa fiti abonati la irlanda.ie, asa functioneaza Substackul.
Altfel spus, sper ca solutia asta sa impace si capra si varza. Nu deranjeaza pe nimeni dar daca cineva vrea sa primeasca automat lista noilor articole aparute o poate face.
Enjoy!
Si pe aceasta nota optimista v-am lasat, ma duc sa ma ocup si de celelalte crize din viata mea, cum ar fi brunch-ul, ca simt deja cum se scurge complexitatea cognitiva din mine.
https://en.wikipedia.org/wiki/Susan_Fiske
https://en.wikipedia.org/wiki/Shelley_E._Taylor
https://en.wikipedia.org/wiki/Cognitive_miser
Fain articol! Argumentație carteziană, elegant. Dovadă clară că există și un vaccin anti-parcimonie cognitivă. Teza îmi amintește de Erich Fromm (Escape from freedom, 1941). E un subiect care merită o discuție!!!