Criza vine in multe forme, culori si arome, la fel ca si toamna. Trei crize in Irlanda de astazi, din 14 septembrie. Crize de toamna.
1. Criza medicamentelor
350 de medicamente uzuale lipsesc astazi din farmaciile Irlandei, in crestere de la inceputul anului, cand lipseau doar 250.
Probabil ca bolnavii cu dare de mana or sa faca un zbor scurt la Londra sau Amsterdam si o sa isi umple valiza cu provizii pentru 2 luni (sa speram ca ii lasa vamesii in pace la intoarcere, nu ii considera contrabandisti si sa le confiste medicamentele). Cei mai lenesi si/sau curajosi dintre ei or sa isi cumpere medicamentele necesare de pe piata neagra, care a inceput deja sa functioneze multumitor. Cu riscurile de rigoare, ca acolo se vand si multe falsuri.
Iar cei care vor sa si le cumpere old-school, din farmacia de la colt vor trebui sa astepte alegerile de anul viitor si sa fie atenti cu cine voteaza. Ca cei pe care i-au tot votat pana acum par mai preocupati de soarta migrantilor decat de studentii care abandoneaza scoala pentru ca n-au unde sa locuiasc asau de bolnavii care isi abandoneaza tratamentul pentru ca nu se mai gasesc medicamente in farmacii.
2. Criza traficului rutier
Irlanda are cu siguranta o criza a traficului rutier. Cei 130 de morti de la inceputul anului pana acum pot confirma asta.
Printre propunerile recente de modificare a codului rutier din Irlanda se numara si aceea a reducerii la 30km/h a vitezei maxime in zonele urbane si a a maririi pedepselor pentru incalcarile regulilor din “zonele de risc” (langa scoli, locuri de constructii si alte zone cu multi pietoni).
Limita de viteza pe drumurile nationale ar trebui sa scada si ea de la 100 la 80km/h in propunerile recente.
Insa problema nu sta atat de mult in faptul ca actualele reguli (si limite de viteza) sunt prea permisive ci in faptul ca nu se respecta. Si nu se respecta pentru ca politia rutiera e foarte putin vizibila pe drumurile Irlandei. In cei zece ani de cand eu conduc in Irlanda am fost oprit in trafic doar de patru ori, trei fiind in timpul pandemiei ca sa fiu intrebat daca ma aflu in cei 5km distanta de casa recomandati de artizanii lockdown-ului. A patra oara m-au oprit din greseala, controlau masini dupa “motorina spalata” iar masina mea e pe benzina. Nu toti politistii sunt inteligenti si au spirit de observatie.
Iar soselele Irlandei sunt asa cum le stim, pline de vegetatie care diminueaza vizibilitatea, de gropi si gropite, de cretini fara carnet si experienta, de babe surde si semi-oarbe care isi conduc masina cam cu acelasi talent cu care ar juca Klaus Iohannis intr-o piesa de Shakespeare.
Poate ca mortii aia nu sunt de la limitele de viteza.
3. Criza neutralitatii
Irlanda isi creste participarea la activititatile NATO. Mult.
Tanaiste (vice prim ministrul irlandez) Micheal Martin a aprobat deja extinderea acestor activitati de la 15 la 22, cele noi fiind in domeniul cyber-securitatii, intelligence si evacuarilor pe calea aerului. Activitatile noi la care va participa Irlanda sunt programate pentru perioada 2024-2028.
Presedintele Michael Higgins aproape ca a suferit un linsaj mediatic cand a declarat in urma cu cateva luni ca statutul istoric al Irlandei de tara neutra este in pericol si este erodat constant de colaborarile tot mai numeroase cu NATO.
Probabil ca insasi ideea de neutralitate este deja istorie. Daca pana acum pe langa cele doua echipe de fotbal exista si posibilitatea spectatorilor ne-jucatori (chiar daca toti aveau simpatiile lor) astazi este aproape imposibil acest lucru. Razboiul civil din fosta URSS, unde Unchiul Sam devenit sponsorul principal al uneia dintre echipe (si probabil proprietarul) a demonstrat cu varf acest lucru. Practic nu mai exista nicio tara europeana neutra. Nici macar Irlanda.