Cei patru calareti ai Apocalipsei (2)

Ce facem cu cravata lipsa?

1. Povestea cravatei lipsa

O poveste atribuita cand lui George Bernard Shaw, cand lui Oscar Wilde spune ca unul dintre cei doi irlandezi (deci nu stim sigur care dintre ei) a participat la un eveniment (si aici exista trei versiuni, 1. five o’clock tea, 2. cina sau 3. lectura) si a participat fara cravata. Babaete, cum sa participi fara cravata. Asa ca, dupa ce a participat omul si-a auzit vorbe pe la spate despre lipsa cravatei.

A doua zi gazda a primit printr-un curier o cutie cu o cravata frumos ambalata si cu un biletel care zicea "va rog sa va bucurati de cravata mea pentru o ora, pentru a completa imaginea mea de ieri”.

Povestea (probabil apocrifa) zice cate ceva despre relativitatile de a umbla fara imaginea/ilustratia potrivita intr-o lume tot mai complicata. Si de pe vremea lui Shaw/Wilde lumea s-a complicat si mai tare.

La modestul meu post de ieri am primit un comentariu cum ca imaginea pusa de mine e ca nuca-n perete, ce are de-a face graficul ala cu ideile confuze amestecate pe acolo. Un fel de “iar n-ai ba cravata” scuzati-mi comparatia lipsita de modestie cu ceilalti doi dublinezi. Bine, eu nici macar nu mai sunt dublinez, ca m-am mutat mai departe de Dublin, mai la tara, prea multi ne-dublinezi in Dublin pentru gustul meu si pregatirea mea fizica, if you catch my drift.

Asa ca am pregatit cravata care a lipsit ieri si o postez azi. Prima cravata imagine e cu cei Patru Cavaleri Ai Apocalipsei din Romania post-decembrista in tinuta de munca. Dupa interpretarea mea ar trebui sa fie de la stanga la dreapta Frica, Lacomia, Ignoranta si Speranta. Dar nu le-am mai pus si titluri, ca poate voi aveti alta interpretare si vreti sa ii schimbati intre ei. Nea Emil era fricosul ala de presedinte care se plangea ca il urmareste securitatea. Petrov era lacomul care voia toata puterea pentru el. Toata puterea si toate spagile. Ficusul a fost ignoranta fara filtru. Nu se pricepea la nimic, nu facea nimic. Iar ultimul pe lista, cu voia dvs. e speranta pura. Sa tinem cu dintii de ea, ca avem nevoie de speranta la ce vremuri par sa vina.

Am incercat si o varianta de cravata ilustratie cu aroma mai fanariota. Ordinea belelelor e fix aceeasi, nu s-a schimbat nimic.

Si inca una doar pentru placerea mea personala, bear with me, cu arome de Irlanda.ie. Sau a celor doi irlandezi cu cravata pasiv-agresiva, Shaw/Wilde:

Acelasi Fanar, aceiasi fanarioti dar mai cu verde. Bun, acum ca am lamurit-o si cu ilustratia/cravata lipsa ieri mergem mai departe.

2. De citit pe Substack

• Umbra Domniei pe Străzile Brașovului. de Alexandru Covrig 🥚

Ca tot vorbeam mai sus de fanarioti, si

Alexandru Covrig

ne povesteste tot de o intamplare in stil fanariot, in care un fost domnitor fuge de haiduci si ajunge sa se ia la cearta cu paznicul cetatii pentru ca vrea sa fumeze pe strada. Nu stim sigur daca protagonistul era Mihai Sutu sau fiul lui si totul se termina cu o mica drama.

Textul reface traseul istoric al lui Mihai Voda Sutu, domnitor fanariot aflat in mijlocul conflictelor ruso-turce, care ajunge in exil la Brasov dupa invazia mercenarilor lui Pazvante. Povestea reflecta contrastul cultural dintre balcanismul fanariot si rigorile transilvanene.

Rigori transilvanene din care acum mai avem doar un Bolojan, un Boc, un Ciolos.

• 📌 Copilul poet Cristian Popescu de Roxana Farca 🐤

E 1 iunie (ieri adica), afara e frumos, dar cineva tot insista sa ne traga de maneca cu versuri si nostalgii poetice. Cristian Popescu, copilul teribil al poeziei romanesti, primeste aici un omagiu cu entuziasm de Bookfest si regrete presarate printre randuri.

Un omagiu personal adresat poetului Cristian Popescu, nascut pe 1 iunie si considerat una dintre cele mai originale voci ale poeziei romanesti si o recomandare a unui volum potrivit pentru "copilul din noi", intr-o nota calda, de sarbatoare literara si personala.

• Cum își trăiește viața la sat o femeie diagnosticată cu o boală rară care o ține lângă un cadru de mers de De la sat 🐤4.5k

Cand viata iti da o boala rara, iar satul nu iti ofera decat praf si distante lungi, ce faci? Iti iei o tricicleta electrica si iti duci viata mai departe pe trei roti.

Povestea Liliei Caraman, o femeie din Republica Moldova diagnosticata cu neuromielita optica, un exemplu de adaptare si demnitate in fata unei boli autoimune rare. Cu sprijinul rudelor si multa vointa, ea reuseste sa duca o viata activa in ciuda dizabilitatii.

Lilia nu asteapta mila si like-uri la suferinta. In schimb, te lasa cu o lectie printre gaini si frunze ude. Chapeau!

• Astro-jurnal - revoluția mea solară 20252026 de Sorana 🥚

Daca esti pasionat de astrologie cand iti faci review-ul astrologic al anului inseamna fie ca esti curajos, fie foarte pasionat de case si planete. Bun de citit dupa ce ai plans sau cand vrei sa iti gasesti scuza ca ai plans. Si daca nu intelegi nimic, no biggie, poate n-ai ajuns inca in casa a 8-a. 😊

Sorana

reviziteaza, dintr-o perspectiva astrologica si personala, perioada dintre mai 2024 si mai 2025, explorand teme legate de pierdere, transformare, doliu si maturizare emotionala. Chiar daca nu sunteti pasionati de astrologie (ca mine) puteti citi articolul ca un exercitiu despre sens, vulnerabilitate si autoobservatie.

Intre astrologie si introspectie, acest jurnal anual traseaza o calatorie initiatica prin doliu, regenerare si descoperirea de sine. Despre procesul interior al vindecarii si despre arta de a ramane in picioare.

• Toate suntem datoare cu o relație care ne sfâșie de Ana-Maria Udriste 🐣19.0k

De la tipi magnetici si toxici, la sefe cu dosare in mana si prietene care te trateaza cu jet (jet emotional, desigur), un ghidul al relatiilor karmice cu umor, terapie si (din nou) un pic de astrologie.

Ana-Maria Udriste

exploreaza ideea relatiilor karmice ca experiente marcante care ne imping spre autocunoastere si iubire de sine, intr-o forma directa si confesiva. Ne impartaseste exemple personale de relatii intense, disfunctionale sau abuzive, analizand lectiile profunde de viata pe care i le-a adus. Un articol despre limite, tipare si asumare emotionala. De citit.

• Duminică, 01.06.2025. În ce fel poate fi frumoasă o țară? de Matei Bogdan 🐤1.4k

Romania e frumoasa, atata timp cat o privesti de pe bicicleta si ignori tot ce au facut oamenii prin ea. Autorul se plimba printre flori si ruine, visand la Elvetia in timp ce calca pe molozul lasat de nepasare. 80 km de pedalat, zero kilometri mai aproape de Elvetia.

O tura prin frumusetea naturala a Romaniei, condimentata cu un pic de dor, un pic de ironie si o casa pe deal care refuza sa moara demn. Pe fundalul unei zile linistite petrecute in Tinutul Buzaului. Despre contrastul dintre natura neatinsa si interventia umana.

Imi aduc aminte ca atunci cand eram foarte tanar, cam de varsta autorului, eu faceam fix pe dos: pedalam in Germania si visam la Romania. Acum nici nu mai visez, nici nu mai pedalez, ci doar pendulez intre cele doua patrii ale mele si incerc sa fiu prezent acolo unde mi-e pedala. Sa fiu in acum si aici, cum zice Gestaltul.

---

3. Inca doua chestii si v-am lasat.

1. Majoritatea cititorilor mei sunteti mai harnici decat mine si va treziti inaintea mea. In plus nici cele doua ore diferenta de fus orar intre noi nu sunt in favoarea mea, adica la diferenta voastra de harnicie matinala se mai adauga si fusul orar. Nu-mi place ideea ca irlanda.ie apare dupa-amiaza tarziu asa ca vreau sa fac un mic efort si o postez la prima ora. Asta inseamna ca recomandarile de citit pe Substackurile romanesti vor fi usor decalate, adica articolele care apar de dimineata le voi recomanda a doua zi. Dar vor fi aceleasi, nu se pierd pe drum.

   Nimic nu se pierde, totul se comenteaza. 😊

2. Am reorganizat vechea varianta de “top” a Substackurilor romanesti intr-o lista continand cel mai recent articol din fiecare publicatie, lista o gasiti aici si o actualizez zilnic (sau click pe cei doi ochisori din bara de navigare 👀).

Primele 25 de articole (care acopera lejer peste 24 de ore) sunt free, restul pana la 200 sunt disponibile abonatilor premium. Articolele nu sunt filtrate in vreun fel, cel mai recent intra primul pe lista. In felul acesta puteti gasi articole exceptionale (eu ma bucur de ele in fiecare zi) pe publicatii care au 15 abonati de care nici nu stiati ca exista.

Abonati-va la cele care va plac ca sa ii incurajati pe autori sa scrie in continuare.