Bună! Citesc cu mare entuziasm newsletter-ul tău, dar e mult scăzut la citirea știrilor de gen "rupt cârja-n două". Sunt prea multe de'astea în presa locală. E saturație.
🤣 Apropo, merg la psihoterapie irlandezii? Câte sedințe sunt plătite de asigurări?
Mulțumesc pentru cele scrise într-un ton mai amuzant!
P. S.De, meseria mea....tot preocupare permanentă rămâne.
Mihaela, nu stiu care e meseria ta, dar daca ar fi sa imi consult globul de cristal as zice ca este tot in zona 'psi'. 😊
Unele terapii sunt decontate, CBT de exemplu. Sau ABA. Din pacate la cele decontate sunt liste de asteptare ireal de mari. Sunt copii care asteapta un an sa ii vada un specialist ca sa se lamureasca daca au o forma de autism sau nu. Exista si psihologi scolari, insa mult mai putini decat ar trebui sa fie. Ca si medici, politisti etc., cu totii mult mai putini decat ar trebui sa fie.
Irlanda este in general o tara "pe buget" cam la toate serviciile. Mai putin pentru migranti, pentru ei bugetul este nelimitat.
Da, asa este, sunt psiholog&psihoterapeut CBT intr- un spital de stat.
În practica privată, adresabilitatea e pe "valuri", mai crescută in pandemie, acum e mai " secetă". Am aceste atestate din din 2000, deci am ceva experiență.
Daca scrii ca mine, numai de dragul de a vedea cum duci pana la capat un gand, atunci scrii despre ce simti tu in ziua aia.
Daca scrii pentru public, atunci trebuie sa tii cont si de preferintele lor. Altfel... cum era aia: AUR castiga alegerile, dar PSD-PNL-USR se aliaza numai ca AUR sa nu ajunga concret la guvernare -- atunci cum mai e respectata optiunea electoratului? you asked :)))
.
Yet again, nush cat de relevanta e opinia mea. Eu niciodata nu mi-am intrebat "armatele"... ok, exagerez... nu mi-am intrebat "hoardele"... hmm, inca suna suprarealist... nu mi-am intrebat cititorii despre ce sa scriu -- si i-am torturat cu dileli-ismele mele.
Nu vreau sa scriu 'la comanda', ca nu sunt ghost-writer dar parca nici n-as vrea sa scriu in pustiu, asa, ca profetii. De aia mai intreb din cand in cand. 😊
De ce scriu? Raspunsul e simplu, scriu pentru dialog. Chiar si atunci cand dialogul e unidirectional, tot dialog e.
Si pentru ca scriu pentru dialog ultimul lucru pe care mi-l doresc este sa vorbesc singur, despre ce ma intereseaza doar pe mine si sa imi ignor interlocutorul care moare de plictiseala. Sau eventual sa nu observ cand a plecat de la masa.
Cu o mica paranteza: cred ca scrisul nu este vreodata in pustiu. Te ajuta sa-ti pui gandurile in ordine, chiar daca nu e nimeni acolo, ca martor. Desigur, cateodata unii-si pun gandurile in ordine, apoi se sinucid -- but hey, let's look at the bright side :)))
.
Am facut o vreme niste banuti ca si copywriter. Dar cred ca mi-ar fi placut mai degraba treaba cu ghost writing-ul. E o chestie pe care as incerca-o.
Bună! Citesc cu mare entuziasm newsletter-ul tău, dar e mult scăzut la citirea știrilor de gen "rupt cârja-n două". Sunt prea multe de'astea în presa locală. E saturație.
🤣 Apropo, merg la psihoterapie irlandezii? Câte sedințe sunt plătite de asigurări?
Mulțumesc pentru cele scrise într-un ton mai amuzant!
P. S.De, meseria mea....tot preocupare permanentă rămâne.
Mihaela, nu stiu care e meseria ta, dar daca ar fi sa imi consult globul de cristal as zice ca este tot in zona 'psi'. 😊
Unele terapii sunt decontate, CBT de exemplu. Sau ABA. Din pacate la cele decontate sunt liste de asteptare ireal de mari. Sunt copii care asteapta un an sa ii vada un specialist ca sa se lamureasca daca au o forma de autism sau nu. Exista si psihologi scolari, insa mult mai putini decat ar trebui sa fie. Ca si medici, politisti etc., cu totii mult mai putini decat ar trebui sa fie.
Irlanda este in general o tara "pe buget" cam la toate serviciile. Mai putin pentru migranti, pentru ei bugetul este nelimitat.
Multumesc mult!
Da, asa este, sunt psiholog&psihoterapeut CBT intr- un spital de stat.
În practica privată, adresabilitatea e pe "valuri", mai crescută in pandemie, acum e mai " secetă". Am aceste atestate din din 2000, deci am ceva experiență.
Multumesc mult pt răspuns!
O zi veselă😊
Eu citesc cu placere si stiri si nu e vorba de ele in sine ci de felul in care le prezinti.
Da, și pentru mine FELUL în care sunt prezentate știrile contează.
CE scrii depinde de DE CE scrii.
Daca scrii ca mine, numai de dragul de a vedea cum duci pana la capat un gand, atunci scrii despre ce simti tu in ziua aia.
Daca scrii pentru public, atunci trebuie sa tii cont si de preferintele lor. Altfel... cum era aia: AUR castiga alegerile, dar PSD-PNL-USR se aliaza numai ca AUR sa nu ajunga concret la guvernare -- atunci cum mai e respectata optiunea electoratului? you asked :)))
.
Yet again, nush cat de relevanta e opinia mea. Eu niciodata nu mi-am intrebat "armatele"... ok, exagerez... nu mi-am intrebat "hoardele"... hmm, inca suna suprarealist... nu mi-am intrebat cititorii despre ce sa scriu -- si i-am torturat cu dileli-ismele mele.
Nu vreau sa scriu 'la comanda', ca nu sunt ghost-writer dar parca nici n-as vrea sa scriu in pustiu, asa, ca profetii. De aia mai intreb din cand in cand. 😊
De ce scriu? Raspunsul e simplu, scriu pentru dialog. Chiar si atunci cand dialogul e unidirectional, tot dialog e.
Si pentru ca scriu pentru dialog ultimul lucru pe care mi-l doresc este sa vorbesc singur, despre ce ma intereseaza doar pe mine si sa imi ignor interlocutorul care moare de plictiseala. Sau eventual sa nu observ cand a plecat de la masa.
Fair enough.
Cu o mica paranteza: cred ca scrisul nu este vreodata in pustiu. Te ajuta sa-ti pui gandurile in ordine, chiar daca nu e nimeni acolo, ca martor. Desigur, cateodata unii-si pun gandurile in ordine, apoi se sinucid -- but hey, let's look at the bright side :)))
.
Am facut o vreme niste banuti ca si copywriter. Dar cred ca mi-ar fi placut mai degraba treaba cu ghost writing-ul. E o chestie pe care as incerca-o.
Povesti, povestii, povestiii cat mai multe povesti. Pentru stiri o am pe soacra 😁🤭.
Povesti sa fie atunci. 😊
Îmbracă maimuța in rochiță și pune-i un castron de făină în cap.
De ce?
Cel mai bine este ..cum vrea autorul, dar parcă poveștile sunt mai interesante decât știrile. Mi-a plăcut la nebunie povestea cu Racerul.
Eu am ramas blocat la atacul cu caramizi, din greseala. ☝️🥸 Ma intereseaza orice atata vreme cat e scris bine. 🙂