S-a umplut substackul românesc de văicăreli legate de șezătoarea din zilele acestea de la Muenchen, unde, vai, cancelarul german (cel mai slab și mai neperformant cancelar pe care l-a avut Germania de la Bismarck încoace, un fel de Ilie Sărăcie nemțesc și cu un pic mai mult păr) a spus că lumea bazată pe reguli s-a terminat. Adică lumea aia e moartă, ca Jana din balade.
Iar după discursul dlui Merz au început văicărelile. Văicăreli venite probabil dintr-o “anumită parte a presei”, din partea nostalgicilor dupa hegemonia americană sau poate doar din tristetea jurnalistilor că s-a închis conducta cu pișcoturi de la USAID & friends. Era bună. Smiorc.
Pentru că e duminică dimineața și sunt binedispus voiam doar să îi întreb pe nostalgicii hegemoniei Unchiului Sam “care reguli, coix?” Să îi întreb retoric, desigur, că nu mă astept la răspunsuri raționale, cu argumente, că pișcotarii n-au argumente pe țeavă, ei sar direct la insulte ca vasluianul la bătaie . 🙃
Zicerea cancelarului german cum că lumea bazată pe reguli ar fi dispărut implică că lumea aceasta ar fi existat cândva. Ca ceva să dispară trebuie ca mai întâi să existe. Logic, nu?
Regulile la care se referea herr Merz au funcționat în ultimii 80 de ani cam asa: Unchiul Sam a atacat orice țară și-a dorit, oricând, singur sau împreună cu vasalii vesteuropeni, din orice posibil motiv, iar jurnaliștii din țările vestice, iubitoare de reguli și drept international au aplaudat de fiecare dată ca focile.
Nu mai fac lista de la Vietnam încoace că e mult prea lungă si ne pierdem toată dimineata. Irakul, Siria, Libia erau țări stabile si prospere până să fie distruse de US. În Libia acum există din nou târguri de sclavi (google it dacă nu mă credeți). In Siria au apărut decapitările de când a fugit dictatorul Asad.
Cam asta a fost lumea bazată pe reguli pe care o deplâng acum pișcotarii USAID si nostalgicii după hegemonia US. Care, da, tocmai s-a terminat, thank God!
Aia în care o țară europeană ca Serbia a fost bombardată 78 de zile ca să îsi sincronizeze politica internă cu dorințele jupânilor de peste Atlantic. În timp ce jurnalistii pișcotari aplaudau ca focile.
Ce reguli am pierdut? Care reguli nu se mai respectă? Care reguli, focilor?
Lumea bazată pe reguli n-a dispărut. N-a existat niciodată. Poate că se va construi de acum încolo, poate că într-un viitor oarecare nicio țară nu va mai putea ataca alte țări și să scape nepedepsită. Dar până acum lumea aceea nu a existat, așa că nu am pierdut nimic.