Cafeaua, calculatorul si mileul

Draga jurnalule,

mi-a zis unu’ de pe net ca el s-a abonat la newsletterul meu pentru poze, nu pentru texte.

Poate doar se dorea o insulta inteligenta insa eu am incercat sa o iau ca pe un compliment. Nu de alta dar tot eu fac si pozele. Sigur, cu ajutorul DALL-E dar la cati neuroni imi consuma sa il conving sa faca ce vreau eu efortul e 99% al meu. Uneori imi vine sa mi le desenez singur, asa ma exaspereaza DALL-E. Alteori ma gandesc daca nu cumva DALL-E face parte dintr-o conspiratie, e facut sa ma tina pe mine ocupat si se preface ca nu imi intelege prompturile.

Am apreciat totusi faptul ca omu’ cu insulta inteligenta mi-a zis-o pe email, probabil n-a vrut sa imi lase un comentariu public. Asa ca in spiritul transparentei mi-am permis sa public eu comentariul lui. Emailul nu il mai scriu, ca nu facem aici doxxing si shaming, ca nu suntem la USR.

In alta ordine de idei am uitat sa va spun ca alaltaieri, vineri, prima intalnire de pe chat a iesit foarte bine, chiar daca la un moment dat ma ratacisem printre thread-urile concurente (n-am inteles de ce substack afiseaza reply-urile separat) si aveam doua chaturi in paralel desi eu imi doream unul singur. Daca va intereseaza subiectul chat cu un psihoterapeut colegul meu Marius va asteapta luni la ora 21:00. Iar eu din nou vineri, la aceeasi ora. Putem discuta despre orice, inclusiv mecanica auto, dar de ce ai discuta cu un psihoterapeut mecanica auto (la care probabil nu se pricepe) si nu despre psihoterapie?

Povestea cu ratacitul printre threadurile paralele ale Substackului imi aduce aminte de o intamplare mai veche, eram invitat la TVR la o emisiune sa fac pe oaia dresata pe acolo. Si asteptam undeva printre decoruri sa imi vina randul, ca na, nu intram cu totii odata. Mai intai piesele grele, Piedone & friends si dupa aia populimea. Si cand mi-a venit si mie randul, adica mi-am auzit numele am intrat cu mult entuziasm dar m-am ratacit printre decoruri. Si femeia aia, prezentatoarea ma tot striga (era live emisiunea) iar eu ma zbateam printre cearceafurile TVR ca la waterboarding. Am ajuns gafaind si transpirat, cu microfonul deranjat, m-am prezentat pe fuga, cam ca la emisiunile cu hoti prinsi in flagrant “de ce credeti ca v-au arestat?” Dar in final s-a terminat cu bine, la fel ca chatul de vineri. Iar ea a ramas vaduva. Nu atunci, mai tarziu.

Mi-a mai zis omul cu insulta inteligenta si de continutul pozelor, adica “cafeaua, calculatorul si mileul”, tema recurenta din ilustratiile din Irlanda.ie. Tema e simpla, acest newsletter e obtinut cu ajutorul cafelei si al calculatorului. Mileul e un simplu play la Irlanda cea veche, aia in care mileul era un statement impotriva drumurilor desfundate si a WC-urilor din fundul curtii. Cam ca in Romania veche, aia unde mileul si pestele de sticla de pe televizor erau inainte de 1989 brandul de tara. Nu stiu despre voi, dar eu am prins dictatura mileului si sinistrul ei peste. Poate de aici si un pic de nostalgie. Ce se intampla in spatele calculatorului si mileului depinde de tema zilei newsletterului respectiv. Azi e cu cafea boabe, va zic mai jos de ce.

Ca tot a venit vorba de cafeaua cu care se scrie Irlanda.ie in fiecare dimineata, azi e Ziua Internationala a Cafelei. #casăştiţ

Ar trebui sa gasiti mai multe pe tema asta la

Berti Panaiot

, ca ei sunt cu promovat cafeaua. Eu nu o promovez, eu doar o folosesc la scris newsletterul, atat.

Mi-am facut cafeaua de-a lungul timpului in multe feluri, la nisip (da, aveam o tavita cu nisip pe aragaz), la ibric direct pe flacara, am fost dezamagit ca toata lumea de filtrul de cafea, ala din sticla din filmele cu americani aflati la 9-17, mi-am pierdut cativa ani din viata cu cafeaua pour-over (am o mica colectie de ibrice cu goose-neck si conuri port-filtru), am avut o scurta perioada cu bullett-proof coffee (ce buna e!) iar in final am devenit intelept si am trecut definitiv pe aeropress. De-fi-ni-tiv.

O cafea foarte buna obtinuta in cca un minut, scriu jumatate din newsletter in timpul pe care mi l-ar lua varianta cu pour-over. Pour-over e pentru puscariasi carora nu le place sa citeasca si nu stiu sah si au prea mult timp la dispozitie.

Deci Ziua Internationala a Cafelei. In toata lumea se sarbatoreste in general in 1 octombrie. In Irlanda in 25 ianuarie (don’t ask me why). In Romania se sarbatoreste in 29 septembrie. De aia n-o sa fie in Schengen niciodata nici Romania, nici Irlanda.

Apropos, voi cum va faceti cafeaua? Cantar, rasnita manuala, termometru, pour-over & shit? Filtru de sticla ca saracii? Ibric la aragaz, old-school?

Pana imi raspundeti eu ma duc sa mai imi fac una.