Asistam la moartea casatoriei?

Am intalnit de mai multe ori in ultima vreme ideea ca in vremurile noastre grabite si crizate casatoria a devenit doar o relicva sociala a unor alte vremuri, deja apuse.

(Sigur, vorbim de casatoria inteleasa pe stil vechi, ca un contract social intre un barbat si o femeie si nu un contract intre doi indivizi de acelasi sex. Contract care in cazul lor s-ar putea numi SRL sau ONG sau oricum altcumva dar nu casatorie.)

Daca vorbim de casatorie ca "relicva sociala" (formularea nu imi apartine, doar m-am impiedicat de ea si mi s-a parut interesanta) atunci facem si binecuvenita distinctie intre casatorie si relatia de cuplu. Casatoria este un contract care se suprapune peste o relatie de cuplu, nu o inlocuieste, nu o repara, cel mult o completeaza.

De aceea, firesc, am putea vorbi de "moartea casatoriei" (casatoria asa cum au inteles-o generatiile de pana acum si cum inca o mai inteleg cu greu generatiile actuale) dar cu siguranta nu si de "moartea cuplului". (Va rog, nu imi dati acum exemple cu menage-a-troix etc ca incerc sa ma concentrez la ce vreau sa spun 😊).

Statisticile din tarile cu consum ridicat de sapun indica faptul ca peste doar zece ani mai putin de jumatate din adulti vor fi casatoriti. Cu alte cuvinte casatoria nu mai este "norma" ci doar una din posibilele "norme".

Mie mi se pare ca in curand casatoria va avea soarta cartilor si ziarelor. Cititul ramane in continuare un obicei bun si uniform raspandit insa doar o minoritate mititica mai citeste carti pe hartie sau ziare. Majoritatea oamenilor se multumesc cu tableta, ebook readerul sau laptopul. Mi se pare o formulare nepotrivita aceea cu "moartea cartilor". Mai degraba eu as vorbi de "schimbarea obiceiului de a citi in randul publicului larg" in loc de "moartea cartilor".

Cam la fel cred ca stau lucrurile si cu "moartea casatoriei". Voi ce credeti?