Sunt unul dintre românii născuți și crescuți în comunism care după ‘90 au decis să schimbe aerul din București cu aerul de la țară din Irlanda. Și tochitura românească cu Irish stew. De aici și numele de “Irlanda” al acestei publicații. Desi ceea ce scriu de cele mai multe ori nu are nicio legatură cu Irlanda. Doar că șase luni pe an e scris din bogul Irlandei. Celelalte șase scriu de unde apuc.

Scriu despre ce citesc, ce filme văd, despre cuvintele de care mă împiedic, despre pe unde mai umblu sau ce mă face (ne)fericit. Sau amintiri din copilarie. Si adeseori imi place sa scriu povești.

Nu sunt jurnalist, n-am fost niciodată, nu îmi doresc să fiu jurnalist, nici măcar unul amator sau second-hand. Irlanda.ie nu este un proiect jurnalistic. Nu imi verific informatiile din mai multe surse independente, nu am nicio agenda, nu am sponsori.

Irlanda.ie e doar un jurnal personal la granita dintre pamflet si autoterapie, cu acces public.

Romgleza este manea curata, stiu. Dar este fun. Micile placeri ale vietii. Deci ramane. In plus unele expresii isi au rostul lor asa, netraduse. Ca traduse nu mai au haz.

Nu imi place sa bag batul prin gard, nu scriu niciodata doar pentru a obtine o reactie emotionala. Incerc sa evit temele foarte divizive, acelea care nu duc nicaieri insa nu intotdeauna e posibil. Asa ca atunci cand eu si voi ne nimerim intr-o tema care a rupt planeta in doua si avem ghinionul sa nu fim de aceeasi parte a rupturii am sa va rog sa treceti cu gratie peste. Sau eventual sa imi spuneti politicos de ce nu sunteti de acord cu mine. Cu accent pe politicos. Lipsa politetei este moartea dialogului si mama mute-ului si block-ului. Serios, viata e prea scurta ca sa ne-o petrecem insultandu-ne unii pe altii.

Raspund cu placere la orice comentariu sau intrebare, daca am ce va sa raspund. Pe Substack sau pe Twitter unde imi pierd zilele si noptile. Mai ma gasiti cu acelasi nume (@psihoterapie) si pe Telegram, Gab, VK sau Tiktok. Dar de ce v-ati pierde vremea printre extremistii aia? 😊

Unele posturi de aici au paywall, in buna traditie a abonamentelor platite de pe Substack. Daca doriti sa sprijiniti acest newsletter cu o cafea pe luna (una ieftina, 2,5 1€) o puteti face. Nici nu stiti cata cafea consuma scrierea unui newsletter. 😊

In afara de sentimentul de bine pe care il veti avea ca participant activ la cafeinizarea acestei publicatii primiti in plus si acces la articolele exclusive abonatilor premium, posibilitatea de a comenta la oricare articol si acces la arhiva.

Daca va place acest newsletter nu va sfiiti, dati-i un share pe unde va faceti veacul pe social media, Substack, Facebook, LinkedIn, Twitter, Telegram, you name it. Nu va doare, nu va costa iar pe mine ma motiveaza sa (il) scriu in continuare.

Share Irlanda.ie